Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Murul, un veritabil brand al comunei Bustuchin

Publicat: 10 august 2018 - 09:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În urmă cu cinci ani, Marian Şindrinaru a decis să-şi înfiinţeze propria plantaţie de mur, fructul care tinde să devină acum un adevărat brand al comunei Bustuchin. Profesor de limba engleză, implicat în numeroase proiecte sociale, acesta a crezut de la început în puterea exemplului personal, iar între timp a reuşit să convingă şi pe alţii să cultive mure. Prin proiectul său, Marian Şindrinaru dorea să ofere tinerilor o şansă de a practica agricultura într-un mod modern şi sustenabil. Acum, localnicii deţin unii suprafeţe mai mici, alţii ceva mai mari şi, mai mult decât atât, s-au unit cu toţii într-o cooperativă agricolă.

 

Natura a fost generoasă cu noi, românii. Ne-a dat de toate. Ape limpezi, pământuri fertile şi suficiente resurse cu care să ne hrănim. Fructele pădurii sunt surprizele care adesea îndulcesc traseul călătorului prin zone montane sau colinare, care îţi taie respiraţia prin frumuseţea lor. Omul a „îmblânzit” aceste sălbatice delicii, renumite pentru savoarea lor deosebită. În pădure, dacă omul ajunge înaintea ursului, ceea ce nu e chiar atât de simplu pe plaiuri mioritice, are şansa să descopere aroma unică a murelor negre şi lucioase, dulceaţa pură. Pe de altă parte, dacă vom intra într-un supermarket, vom vedea cât de „piperate” sunt preţurile murelor de import, devenite un adevărat produs de lux. Marian Şindrinaru a înţeles foarte clar acest lucru şi aşa s-a născut ideea de a înfiinţa, în urmă cu cinci ani, propria plantaţie de mur.

Marian Şindrinaru a decis să-şi înfiinţeze propria plantaţie de mur_b

Cu gândul la piaţa externă şi cu ochii pe bursă
„Suntem încă la început de drum. Avem un investitor local din Spania şi sperăm ca pe viitor, atunci când vom produce o cantitate mult mai mare, să reuşim să încheiem parteneriate cu diferite companii din Spania şi să putem valorifica recolta acolo. Deocamdată, ne-am orientat doar către consumatorii din zonă. Preţul de valorificare nu este prea mare, dar nici nu avem cum să influenţăm asta. Spre exemplu, anul trecut am vândut cam la 8 lei kilogramul. Am colegi care au reuşit să-şi valorifice marfa în magazine, la un preţ mai bun, de 10 lei/kg. Este o cultură profitabilă, în primul rând prin faptul că este foarte productivă, iar investiţia nu este chiar atât de mare”, ne-a mărturisit ambiţiosul dascăl, în vârstă de 38 de ani. Singurul dezavantaj este faptul că fructele sunt uşor perisabile. Nu pot fi ţinute mai mult de două zile după recoltare pentru că îşi pierd din proprietăţi. Mizează însă pe faptul că Primăria Bustuchin şi-a luat angajamentul de a sprijini grupul de producători locali, urmând să construiască un depozit frigorific.
Marian Şindrinaru studiază mereu evoluţia burselor din străinătate şi susţine că aceste fructe sunt foarte scumpe în alte ţări. „A şi fost la noi în urmă cu doi ani o delegaţie de la Bursa din Madrid şi la plecare ne-a asigurat că dacă ne organizăm şi putem produce la un nivel ridicat, vom putea comercializa prin ei. Noi nu ţintim piaţa locală, chiar dacă pe moment ne raportăm la ea. Anul trecut, spre exemplu, la Râureni puteam vinde cu 4-5 lei kg, la grămadă. Nu am dat pentru că am avut o producţie mai mică, de 400-500 kg, pe o plantaţie de 200 de tufe. Chiar şi aşa, am obţinut mai mult decât mă aşteptam. Am dat aproape tot la prieteni. Am vândut şi cu 7 şi 8 lei, dar în medie cred ca am obţinut în jur de 5 lei/kg. Sezonul acesta, pentru că mă aflu în anul patru de cultură, sper să am o producţie cu 40 la sută mai mare faţă de cea de anul trecut”, ne spune horticultorul.

Marian Şindrinaru a decis să-şi înfiinţeze propria plantaţie de mur_b

Thornfree - un soi productiv, fără ţepi
De la început a ales să cultive un singur soi - Thornfree, o varietate fără ţepi, care produce fructe mari şi foarte dulci. „Este lejer de întreţinut, deloc pretenţios. E nevoie doar de apă în perioada de fructificare. Dacă ai un sistem de irigat, cu atât mai mult. Tehnologia de cultură este foarte asemănătoare cu cea a viţei-de-vie. În medie, în sistem intensiv, acest soi de mur produce între 9 şi 13 kilograme pe tufă. Nu am cântărit încă, dar anul acesta cred că voi atinge acest potenţial. Ţine mult şi de sol şi de cât îngrăşământ se aplică. Noi am folosit doar bălegar, nu am făcut nici un tratament până acum, pentru că nu a fost cazul”, afirmă profesorul agricultor. Butaşii i-a achiziţionat de la firma Strong Berry din Dragomireşti, o localitate din apropiere de Târgovişte. La vremea respectivă a plătit 7 lei pe butaş.
Fructele intră pe rod în anul al doilea, iar producţia maximă este atinsă abia în anul al patrulea. În regim de cultură intensivă, se poate recolta în jur de 10-15 tone pe hectar. „Fructele însă nu se coc toate odată, ci într-un interval de două luni. De aceea nu ne putem gândi deocamdată la vânzare în sistem industrial. Deşi plantaţiile însumate ajung undeva la 7 hectare, ele nu sunt pe producţie maximă, nu au atins maturitatea productivă”, ne-a explicat fermierul.

Marian Şindrinaru a decis să-şi înfiinţeze propria plantaţie de mur_b

Zmeură pentru prieteni
Chiar dacă nu are certificare ecologică, producţia sa este curată, nealterată de aplicarea substanţelor chimice. „Nu le-am stropit cu nimic timp de patru ani, nici un tratament nu am făcut. M-am confruntat la un moment dat cu un atac de păduchi, dar am scăpat de ei pentru că au fost îndepărtaţi de alte insecte. Dacă era o invazie masivă, aş fi intervenit, dar nu a fost nevoie. Până acum, nu am folosit decât bălegar de vacă, cam 2 kilograme la fiecare tufă”, ne asigură profesorul de engleză.
Acesta cultivă şi zmeură, pe o suprafaţă mai restrânsă, undeva la zece ari, mai mult pentru consumul propriu şi A optat pentru soiul Remontant, după ce iniţial încercase soiul Cayuga, care nu s-a dovedit a fi o alegere prea inspirată. „Zmeurul este mai pretenţios decât murul şi costurile de exploatare puţin mai mari. E nevoie şi de irigare. Am cumpărat deja un sistem de irigat prin picurare, pe care însă nu l-am instalat deocamdată pentru că nu a fost cazul, am avut destule ploi şi când a trebuit”, a încheiat gorjeanul.

Marian Sindrinaru_b
Marian Şindrinaru: „Murul este o cultură lejeră, nu implică multă muncă. Mulţi sunt obişnuiţi deja cu viile. Nu e familie din Bustuchin care să nu aibă vie acasă. Întreţinerea e la fel. Nici măcar nu necesită mână de lucru elaborată. O persoană poate culege până la o sută de kilograme pe zi. Nu trebuie să te apleci foarte mult, fructele se desprind uşor de pe plantă”.


BUTAŞI GRATUIŢI PENTRU FIECARE FAMILIE
Din dorinţa de a convinge şi pe alţii să se apuce de cultivat mure, Marian Şindrinaru a gândit şi a pus în practică un sistem de stimulare a extinderii suprafeţelor, prin intermediul Asociaţiei APLOMB, al cărei preşedinte este (un ONG înfiinţat cu sprijinul OMV Petrom), prin care se oferă, cu titlu gratuit, 200 de butaşi pentru oricine este interesat să se apuce de această activitate. Iar fiecare beneficiar are obligaţia ca după 5-6 ani să ofere, la rândul său, 200 de butaşi unei alte familii. Un exemplu de bune practici şi management eficient al resurselor de care mărturisesc că nu am mai auzit până acum. Iar beneficiile sunt cuantificabile. „Cu cât suntem mai mulţi producători, cu atât şi preţul va fi mai bun, pentru că vom putea livra cantităţi mai mari”, ne asigură Marian. Tot prin intermediul APLOMB a fost înfiinţat şi grupul de iniţiativă Asociaţia Producătorilor de Fructe de Pădure Bustuchin, din dorinţa de a crea mecanisme prin care să fie atrase diferite linii de finanţare pentru dezvoltarea plantaţiilor.


PE CÂND UN FESTIVAL AL MURELOR?
Pentru că există un interes atât de mare în ceea ce priveşte cultura murului şi deja s-au implicat în susţinerea producătorilor locali, autorităţile din Bustuchin ar trebui să se gândească foarte serios ca pe viitor să organizeze şi un Festival al Murelor, aşa cum se practică în anumite regiuni ale ţării, unde ar putea „dospi” şi mai mult valoarea acestui brand. Pe de altă parte, pentru membrii Asociaţiei Producătorilor de Fructe de Pădure Bustuchin, un pas firesc ar fi investiţia într-o unitate de procesare, pentru producţia de gemuri. Chiar şi vin se poate obţine din mure!

Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)


Acest articol face parte din proiectul VIITOR PENTRU SATE. Creştem afaceri la ţară! - Diagnoza spaţiului rural românesc şi identificarea potenţialului investiţional.

Un demers jurnalistic realizat de REVISTA FERMA. Detalii AICI

Viitor pentru sate_b

 

Vizualizat: 260 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda

Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda

Semănătorile Monosem şi combina Bonino pentru recoltat lavandă au fost principalele noutăţi prezentate de Cons DDA la Agriplanta 2018. Alături de acestea, în standul Cons DDA au mai fost expuse discuri Gregoire Besson şi utilaje agricole Galucho.

Semănătorile Monosem cu secţie MonoShox, datorită formei paralelogramul şi a noilor modalităţi de control al presiunii pe punctul de semănat permit menţinerea unei adâncimi constante de semănare.

 

Interviu cu Dan Goldiş, administrator Cons DDA SRL

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?