Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Să dăm înapoi naţiunii din ceea ce am primit!”

Publicat: 29 decembrie 2018 - 14:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Afirmaţia din titlu aparţine omului care a făcut din cel mai tânăr teren din Europa o fermă de succes. Lucian Buzdugan se ascunde, din modestie, în truda pentru crearea spaţiului de nutriţie perfect pentru plantele pe care le ajută să vieţuiască şi pe care nu le vede doar ca vector de adus profit!

Deşi ştie că fiecare agronom e un pui de Dumnezeu, care poate clădi raiuri după raiuri, Lucian Buzdugan alege să coboare în iadul de zi cu zi al celui care administrează, cu deosebit succes, profitul. În fapt, nu face altceva decât să negocieze cu plantele din cultură, oferindu-le de fiecare dată ceva mai mult decât le promite. Ca şi cum le-ar aşeza blând o nadă care se aseamănă cu o capcană pentru fluturi rari. Nu îşi presează această lume riscând, ci calculează hazardul cu multă responsabilitate, înţelegând puterea sa demiurgică precum o formă de a aduce „înţelegerea” în lan. De la sămânţă până la sămânţă, prin rodire. Restul e doar prinos din care acţionarii să poată asigura raiurile viitoare pentru plantele lui, plante care i se supun precum o femeie care îl doreşte nemărginit!

Lucian Buzdugan_b

Lucian Buzdugan este un interlocutor asemănător cu lucerna
Lucerna este planta pe care a transformat-o în minunea de la Agricost IMB. Pătrunde în mintea mea şi-mi sparge hardpanul clişeistic de jurnalist agrarian, supus zilnic la „agresiunea” mediatică disperată după clickuri pe postare. Reuşeşte să-mi întărească toate convingerile adunate din dialogul cu mari oameni ai agriculturii româneşti. Fiecare în parte recunoscând că practicile agricole tradiţionale au matricea dezvoltării viitorului agricol. Chiar în spatele creări spaţiului de nutriţie adecvat se regăseşte migala cu care ţăranul rărea (copăia) porumbul. Celebra zicală cu “rarul umple carul” are încă acoperire dacă agronomii nu ar avea soluţii pentru suplimentarea harnei. Fapt care, în IMB, se face cu o precizie de chirurgie neuronală. Fiecare plantă are rezerva necesară pentru dezvoltarea ei, inclusiv apa. De altfel, susţine cu patimă Lucian Buzdugan, treimea solului este aerul, apa şi temperatura. Fiecare din aceşti trei factori este important, iar realitatea dovedeşte că fără pricepere agronomică echilibrul acesta este aproape întotdeauna dificil de atins. Când ai apă şi aer nu prea mai ai temperatură, iar când ai temperatură şi aer nu prea ai apă. De aceea viitorul, spune Lucian Buzdugan, va crea condiţiile ca ploaia să vină atunci când solul are nevoie de ea. Chiar şi sistemele de irigat moderne sunt un fel de „aducătoare de ploaie”.

Lucian Buzdugan_b

Spaţiul de nutriţie ideal şi lucrările minime - condiţii pentru agricultura sustenabilă
Lucian Buzdugan are într-o mână comparatorul cu care măsoară diferenţele insesizabile ochiului, apoi notează fiecare experienţă într-un catalog imens electronic din care poate scoate rapoarte pe care să îşi bazeze hotărârile. Insula Mare a Brăilei este Academia de Câmp a României în care fiecare nou hibrid sau soi este supus competiţiei cu alţi o sută de hibrizi. Asta apropos de Centenarul serbat de curând de noi toţi! Lucian Buzdugan se bazează să nu consume mai mult de 25 kg de azot/tona de produs vegetal şi de aceea visează la perfecţiunea pătratului nutriţional care în cazul porumbului are latura de 38 cm, iar la grâu 6 cm. Deocamdată foloseşte distanţe de semănat de 25 cm la grâu şi 50 cm la porumb şi jonglează cu densităţile pentru ocuparea spaţială. Rezultatele i-au dat dreptate iar utilajele din IMB se reglează din 25 în 25 cm. Grâul nu mai cade deloc, nici măcar un spic nu a căzut, deşi au avut ploi şi furtuni care altfel ar fi făcut prăpăd! Iar la porumb rezultatele au fost chiar peste aşteptările sale. Dar întotdeauna este loc de mai mult şi, mai ales, de mai bine, susţine cu o privire de cercetător managerul din cea mai mare fermă din UE.

„Eu aş obliga fermierii să folosească lucerna în rotaţie!”
Lucerna aduce minunea azotului gratis, transportat cu hărnicie din aer în sol prin fixarea cu ajutorul bacteriilor din nodozităţile dezvoltate pe rădăcinile sfredelitoare. „Acolo unde am lucernă, băltirile dispar iar hardpanul este rezolvat fără consum de motorină”, ceea ce face din lucernă un muncitor care aduce profit şi mai ales bunăstare. În condiţiile în care schimbările climatice devin drastice, alternarea dintre perioadele cu precipitaţii excesive şi perioadele fără un strop de precipitaţii (în primăvară, în IMB au avut 97 de zile fără ploaie iar în toamnă peste 100 de zile), lucrările minime, evitarea tasărilor şi munca lucernei fac diferenţa, ne asigură specialistul aplicant. În Insulă au şi 15.000 ha în care nu este posibilă, încă, irigarea. Acolo nu răsăriseră plantele. E adevărat că evită să cultive rapiţa pe acele suprafeţe, preferând să semene doar în zonele cu irigaţii pentru a nu mai fi nevoit să întoarcă cultura ca în alţi ani. „Lucrările minime sunt benefice per ansamblu şi asigură solul cu microorganisme care lucrează gratis la viitoarele producţii. La fel cum nu mai intrăm în teren decât cu şenile pentru evitarea tasărilor. Aşa se face că avem râme peste tot iar solul are viaţă. În plus nu mai cheltuim muncă şi motorină pentru lucrări agresive. Sunt şi dezavantaje, dar avem un echilibru controlat şi o gestiune eficientă asupra lor. Aş recomanda celor care încă ară să găsească soluţii pentru scoaterea roţilor din brazdă, deoarece tasarea se face chiar la 25 cm, acolo unde este de obicei rezerva de apă. E o mare provocare pentru specialişti!”, încheie parcă un gând, sau chiar o provocare, inclusiv pentru el, Lucian Buzdugan. Care încă mai speră în revigorarea cercetării agricole româneşti.

„Rezerva cea mai mare de creştere pe viitor o au fermele mici!”
Şi Lucian Buzdugan nu o spune din considerente politice, ci privind prin prisma realităţilor europene: „Adaptabilitatea la nivelul fermelor mici şi mijlocii poate fi şi chiar este mult mai mobilă, iar riscurile falimentului reduse spre zero”. Fermele mari pot capota chiar şi după un an dezastruos din 10 ani buni, susţine managerul celei mai mari ferme din UE. Şi noi trebuie să-l credem, deoarece nimeni nu ştie mai bine decât el cum trebuie evitate riscurile în lipsa instrumentelor naţionale de tip Fond Mutual. Deşi nu şi-a exprimat gândul pe de-a-ntregul, Lucian Buzdugan şi-ar dori în IMB un sistem antigrindină. Dar şi - dacă s-ar putea - oprirea migraţiei creierelor şi al mâinilor pricepute. Dacă la început se bucura că românii pleacă în Occident, aşa cum a fost şi domnia sa plecat un an în SUA, sperând că se vor întoarce de acolo cu altă perspectivă şi că vor schimba rapid realitatea economică a României, acum este circumspect. Migraţia a devenit masivă şi revenirea nu a beneficiat de sprijinul real al societăţii, încă nepregătită să-i sprijine în demersurile lor.
Închei relatarea despre cele 90 minute de interviu cu ceea ce îl face pe Lucian Buzdugan să nu se pensioneze pentru a vizita lumea şi a se bucura de nepoţi: „Mi-ar plăcea ca România să devină o forţă agricolă importantă şi eu cred că încă mai pot să ajut la acest deziderat!”.

 

COMBINA CLAAS LEXION 780 - SOLUŢIA IDEALĂ PENTRU AGRICOST
„Anul acesta, şase combine au stat pe tuşă deoarece nu am avut mecanizatori pentru ele”, susţine Lucian Buzdugan. Asta l-a făcut să se gândească serios la schimbarea parcului de combine cu un model care înlocuieşte practic trei combine, pentru a nu se mai confrunta cu lipsa de personal. Dar şi pentru că a observat că în lanurile unde a recoltat cu Claas Lexion 780, samulastra era drastic redusă, deşi ei acordă foarte mare atenţie reglajului combinelor pentru evitarea pirderilor. „Dacă un fermier îşi bugetează o pierdere de 3% prin recoltare, atunci în doar câţiva ani îşi plăteşte combinele noi din evitarea lor. În plus, economia de combustibil este impresionantă. De la 4 l/tona de produs, la doar 2 l/tonă înseamnă pentru noi o economie de 800.000 litri de motorină. Adică aproape 1 milion de euro!”, spune Buzdugan. Chiar şi aşa nu a fost uşor să-i convingă pe noii acţionari să investească 10 milioane de euro pentru schimbarea parcului de combine cu Claas Lexion 780. Dar a reuşit şi acesta e un pas mare în conservarea profitului.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/223 (ediţia 1-14 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 9 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!