Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

S-a înveşnicit în lemn!

Publicat: 06 ianuarie 2019 - 19:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe meşterul Ion Găitan l-am întâlnit la un târg de profil la Bacău. Era invitat pentru prima dată la Eco-Int Natural Taste, unde a venit cu obiecte tradiţionale din lemn. Ion Găitan din Gura Humorului a expus tot ce meşterise cu mâinile sale, dar şi cu produse făcute de alţi artizani bucovineni. 

La standul lui Ion Găitan am remarcat obiecte folosite în gospodăriile ţărăneşti: fund de mămăligă, boluri, scafe de usturoi, linguri de diferite mărimi, polonice de stână sau de cazan, căuşe, talgere şi coveţi, scaune, cupe de muls oile, casete...

Ion Găitan_b

O poveste din minerit
Povestea lui Ion Găitan este una interesantă. „Am intrat în mină de la 18 ani. Prin anii ’80, am căzut într-o gură mare de rostogol, dar am avut mare noroc că pe margine era o ţeavă cu pulverizatoare. În cădere, s-a agăţat cureaua de ea şi am rămas suspendat la 50 m... Pe atunci aveam 24 de ani. Odată am avut parte de o explozie cu gaze. Lucram trei inşi într-un tunel la instalaţia pentru rezerva de apă de la moara de flotaţie. Artificierul a puşcat şi la un moment dat am zis să vedem cum o rupt. Cum am aprins lămpile de carbid, gata explozia. Nu a fost nimic grav”, a început să istorisească meşterul.

„Am început de la lingură!”
Dar din 2002, văzând că nu a mai fost rentabilă agricultura, Ion Găitan a renunţat la teren şi s-a apucat de lemn. „Nu aveam nici o relaţie cu lemnul. Un prieten, Avram Roşca - cu şcoala de artă populară făcută -, meşter artizan talentat şi cunoscut în zonă -, m-a luat pe lângă el. Îţi încântă privirile acele polonice de stână cu cozile înnodate şi coveţile frumos încrustate, din lemn de cireş, lucrate de el; sunt unicat. Tin minte că prima unealtă ieşită din mâinile mele a fost o lingură mică de bucătărie. Am făcut-o cu tesla. Apoi, Avram Roşca m-a învăţat să fac lingură mai mare; cel mai mult munceşti la polonicele de stână, care vin cu sculpturi pe coadă”, a explicat Ion Găitan.
Ion Găitan îmi arată un polonic de ceaun, aşa cum se obişnuieşte să fie folosite la stânele din Bucovina. „Asta-i din lemn de cireş, cu coada înnodată. E lucrată manual din daltă şi din teslă. Îţi ia o zi întreagă să-l dai gata. Lemnul îl cumpăr de la pădure, mi-l aduce la 4 m şi îl tai la cât îmi trebuie. Am atelier dotat cu majoritatea uneltelor de care am nevoie, de la diferite dălţi, tesle, până la abric mic pentru debitat lemnul şi strung. Mai fac şi sculptură când şi când”, a susţinut bucovineanul.
L-am întrebat pe Ion Găitan dacă nu l-a ajuns... blestemul lemnului. A zis că nu. Are grijă să nu-l... supere! Lucrează cu atenţie lemnul. Aşa am aflat de unele dintre secretele lui. „Dacă ai făcut un produs de lemn mai din verde, trebuie mare grijă să nu prindă un val de curent, că se răsuceşte şi crapă. Iau butucaşul, îl croiesc afară. Apoi aduc lingura sau ce lucrez în cameră să se usuce, în voie. Dau cu ulei de floare încălzit, pentru a se închide porii şi să nu mai crape. Mai opăresc şi cu ulei de măsline sau de in. Pentru culoare, folosesc baiţuri din coajă şi frunză de nuc, lăsate la macerat”, a explicat meşterul.
Produsele şi le vinde, de obicei, la târgurile la care este invitat. De vreo doi ani piaţa a început să meargă mai greu. Cei plecaţi în străinătate mai vin de cumpără o lingură, un bol, dar subţire. Iarna, meşterul Ion Găitan dă drumul la atelier şi face stoc pentru vara următoare. Înainte de a se duce cu marfă prin ţară, trece pe la Avram Roşca, din Bălăceana, şi la un alt cunoscut meşter popular, Ştefan Grigoriu din Târgu Neamţ. Le cumpără obiectele de artizanat pe un preţ bun şi le vinde mai departe în ţară.
Soţia lui, Ana, coase cămăşi tradiţionale. Pe piaţă costă circa 1.000 lei. Ne spune că trebuie modele ceva mai simple ca să fie mai ieftine; cele cusute bogat costă mai mult, se vând mai rar, doar la artişti sau la ansamblurile populare.


„AM VISAT SĂ AM SOLARUL MEU!”
În anul 1997, la vârsta de 45 de ani, Ion Găitan s-a pensionat. Fiind încă în putere, s-a apucat de agricultură. „Aveam un teren de cinci hectare, moştenire de la părinţi, şi am început să cultiv cartofi, porumb şi sfeclă de zahăr. Cheltuiam câte 70 milioane lei vechi cu agricultura, dar îmi scoteam banii. Toată ţara o umblam ca să vând roadele câmpului: Bucureşti, Iaşi, până la Arad şi Timişoara. Apoi, am făcut grădinărit; aveam o solă de vreo cinci ari unde produceam legume: fasole, ceapă, ardei, gogoşari, tomate; era o plăcere să lucrezi! Tot am visat să am solarul meu!”, mărturiseşte meşteşugarul.

Ion Găitan_b

Ion Găitan: „În lemn am început să lucrez cam de peste zece ani, după ce am ieşit la pensie din minerit. Am fost maistru electromecanic la mina Leşu Ursului, de neferoase. Timp de 25 de ani am lucrat numai în subteran. Am prins momente de cumpănă, dar am avut zile lăsate de la Dumnezeu!”

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 58 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?