Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Radu Halip face agricultură pe 4 hectare

Publicat: 12 august 2020 - 12:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De mica gospodărie a lui Radu Halip depind cinci persoane. Într-o agricultură de subzistenţă, rezultatele de producţie sunt şansa lui de a-şi continua afacerea în viitor.

Decupăm cu mintea o fotografie din context. Contur de Românie într-o Europă în care noi avem cele mai multe ferme mici, care reuşesc să supravieţuiască, ba chiar să prospere uneori, printr-o muncă asiduă a proprietarilor. Radu Halip, rezident în Sculia, o mică aşezare de lângă Gătaia (judeţul Timiş), este protagonistul emblematic al acestui „zoom” asupra unei realităţi detaliate. La 50 de ani, bănăţeanul ţine o mică gospodărie de care depind cinci persoane. Într-o agricultură de subzistenţă, rezultatul pe care îl va obţine determină şansa sa de a-şi continua afacerea în viitor.

 

Un cadru atipic


Pe tractorul său vintage, „a prins” o zi însorită între numeroasele ploioase şi a plecat la erbicidat porumbul. Dacă ai vedea doar această secvenţă şi ai face abstracţie de lumea înconjurătoare, probabil nu ai observa această primăvară pandemică ce a trecut deja peste oameni şi ogoare.

L-am surprins pe Radu Halip la sfârşit de mai, când aproape terminase de erbicidat cele 2 hectare de porumb pe care le deţine la marginea şoselei ce duce spre Reşiţa. Un peisaj cu dealuri domoale şi culturi îngrijite. M-a luat puţin prin surprindere, ştiind că este o zonă cu exploataţii agricole mari.

radu halip 2_b


Un tractor Fiat şi toate implementele aferente


Nu mă aşteptam, sincer, să văd un tractor FIAT fără cabină. De la distanţă părea a fi unul dintre primele modele fabricate la Braşov, având o culoare aproape identică cu bătrânele Universal. Este un FIAT de 55 cai putere, achiziţionat la mâna a două în urmă cu şase ani, mi-a explicat fermierul. Al doilea tractor al său. Iniţial a avut tot un FIAT, însă de 45 CP, cumpărat imediat după Revoluţie, odată cu desfiinţarea fostului IAS Gătaia, dar l-a vândut pentru a-şi lua un tractor mai nou şi ceva mai puternic. Chiar dacă nu este primul său proprietar, susţine că merge foarte bine. „E suficient de puternic pentru ce am eu nevoie. Nu-mi trebuie ceva mai bun. Pentru că nu am mult pământ. Dacă se strică ceva la el, îl repar singur. Am aproape toate utilajele necesare - plug, disc, grapă. Dacă îmi lipseşte ceva, mă ajută fratele meu”, spune acesta.

Cele două hectare le-a erbicidat în mai puţin de 15 minute. În total, deţine 4 hectare şi jumătate. Pe lângă porumb, mai cultivă grâu, ovăz şi lucernă.

 

Exclus din câmpul muncii


Deşi este de profesie zidar-zugrav, Radu Halip a lucrat o bună perioadă de timp la fostul combinat Comtim, care în perioada sa de glorie (anii ’80) era un gigant industrial cu 15.000 de angajaţi. Din păcate, în 1996 s-a îmbolnăvit de diabet şi a devenit dependent de insulină, motiv pentru care a decis că e mai bine să se facă taximetrist, în Timişoara. Dar nici această meserie nu a putut-o exercita prea mult, deoarece risca să-şi pună clienţii în pericol din cauza bolii sale. Cel puţin asta i s-a comunicat din partea patronatului. Aşa a ajuns să se ocupe exclusiv de agricultură. Pe lângă pensie, ceea ce cultivă şi creşte în gospodărie îi asigură un trai îndestulător, pentru el şi familia sa. Cam aşa cum se întâmplă de obicei în mediul rural, unde oamenii mai cresc câte un animal şi deţin o palmă de pământ pe care îşi produc hrana. Are trei vaci, patru porci şi în jur de o sută de păsări de curte - în special găini. Pentru el agricultura e o stare de normalitate, aproape firească.

 

Genetică sârbească


Seceta din primăvară a pus ceva presiune pe culturi. Noroc cu ploile din iunie. „După arăturile de toamnă am reuşit să păstrăm ceva apă în sol. Am o jumătate de hectar cu ovăz şi acolo se simte mai tare seceta. Plantele sunt mai mici decât ar trebui să fie. Bine, nici grâul nu a crescut la un nivel optim, dar sper să fac ceva producţie”, mi se confesa acesta.

Porumbul, în schimb, are toate şansele să se dezvolte aşa cum îşi doreşte. E un hibrid sârbesc - ZP, acronimul de la Zemun Polje, numele unui important institut de cercetare din ţara vecină. Până una alta, Gătaia se află la nici 30 km de graniţa cu Serbia iar fermierii din zonă cunosc destul de bine această genetică.

 

Mica afacere integrată


De obicei, recoltează în jur de 5-6 tone de porumb pe hectar. „Pentru mine e suficient. Ţinând cont că eu nu dau foarte mult azot, aşa cum se întâmplă în cazul celor care fac agricultură intensivă. Eu nu vreau ca substanţele astea să se regăsească în carnea şi laptele pe care le produc. Am păţit-o odată, când am balotat tulei de porumb de la un fermier care a dat mult azot şi laptele nu se mai închega. Eu am hrănit vacile cu acei tulei şi am observat că nu mai puteam face lapte acru. De atunci prefer să hrănesc animalele doar cu ce cultiv eu, pentru că de obicei fermierii care au suprafeţe mari de teren dau foarte mult azot”, se justifică bănăţeanul.

 

radu halip foto 1_b

 „M-am născut având animale în curte. Tatăl meu le creştea şi cred că astfel am moştenit şi eu pasiunea asta” , RADU HALIP, mic fermier din Gătaia, jud. Timiş

 

ŞANSA SUPRAVIEŢUIRII


Radu Halip e înregistrat la APIA. Asta înseamnă că primeşte subvenţie. E la curent cu politicile agricole şi consideră că este nevoie de sprijin pentru dezvoltarea micilor gospodării, însă, în opinia sa, dacă tinerii nu se implică, totul s-ar putea să fie în zadar. Are cinci copii şi tare s-ar bucura ca măcar unul dintre ei să-i calce pe urme. Şansele au scăzut destul de mult pentru că una dintre fetele sale a plecat deja de acasă, la Timişoara, iar băiatul cel mare s-a mutat în Germania. Soţia lucrează ca asistent la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia. Cel puţin pentru moment, totul atârnă pe umerii săi.

 

O STRUCTURĂ A PROPRIETĂŢII FOARTE FRAGMENTATĂ


România este ţara europeană cu cele mai multe ferme mici, procentul depăşind cu mult media UE. Potrivit statisticilor oficiale, majoritatea producătorilor agricoli de la noi care solicită subvenţii, undeva în jur de 90%, lucrează sub 5 hectare. Circa 600.000 dintre cei înscrişi la APIA! Aceştia practică o agricultură de sub şi semi-subzistenţă. Deşi de cele mai multe ori ineficiente din punct de vedere economic, gospodăriile rurale continuă să aibă un rol foarte important pentru securitatea alimentară a României, mai ales din perspectiva autoconsumului.

 

un articol de

LIVIU GORDEA

Vizualizat: 5807 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?