Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Puştiul din Sărăţeni

Publicat: 23 decembrie 2019 - 18:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Şofez pe şoseaua Sloboziei, privind cu coada ochiului câmpurile lucrate, pădurile, casele satelor care se înşiră pe şesul drept ca în palmă. Sate ale Bărăganului, cu ferme mari, dar şi cu gospodării restrânse sub umbra salcâmilor.

Dacă aş ţine-o tot aşa, aş ajunge la Slobozia, apoi la Marea Neagră. E vechiul drum spre mare...

... dar eu mi-am propus să intru pe drumuri laterale, care se ramifică din artera principală. Drumuri pe care nu intră turiştii, ci numai localnicii şi maşinile cu marfă pentru magazinele săteşti. Fac la stânga şi după ce urc o pantă uşoră, intru în comuna Sărăţeni şi mă opresc să beau o cafea la un butic răsărit în margine de drum, în apropierea primăriei.

Ion Radu_b

Oameni ai Bărăganului

Nu mi-e foarte clar cu ce anume se ocupă unii dintre clienţi. Or fi pensionari ieşiţi de dimineaţă să bea o cafea şi să tăifăsuiască despre uciderea tututor porcilor din sat din cauza Pestei Porcine Africane? Or fi meşteri cu muncitorii lor, înainte să plece la vreo lucrare prin sat? Îl întreb pe unul dacă i-au luat şi lui porcul din ogradă şi-mi răspunde în doi peri: ”Mi-au luat porcul din balcon”. De unde omul ar putea locui la oraş, la Urziceni sau Slobozia, şi aici, în Sărăţeni, ar avea o casă, pe care încă nu a părăsit-o: o vizitează din când în când să vadă dacă totul e în regulă. Sau ştiu eu ce realităţi mai pot ascunde vorbele acestor oameni ai Bărăganului?!
Observ printre ei un sătean în vârstă, cel mai în vârstă dintre toţi. E sociabil, intrăm repede în vorbă. Îl cheamă Ion Radu şi are 80 de ani. Născut aici, în Sărăţeni, nu a plecat nicăieri, numai în tinereţe, la muncă, pe şantierele judeţului Ialomiţa. ”Noi îi spunem Puştiul”, precizează proprietarul magazinului, punând pe tejghea două pahare cu cafea, unul pentru octogenar, deşi nu obişnuieşte să bea cafea, dar acum, dacă stă de vorbă cu un reporter de la Bucureşti, zice că bea şi un pahar cu cafea cursă fierbinte din tonomat.

A încălzit generaţii întregi de elevi

În timp ce sorbim, aduce la zi situaţia agriculturii din Sărăţeni: ”Vacile s-au împuţinat. Abia se mai strânge de o cireadă mică. Porcii au fost luaţi din cauza pestei porcine. Mai cresc oamenii păsări în ogradă. Pământul e lucrat de fermieri, noi îl dăm în arendă şi primim grâu şi porumb sau bani, cum vrea fiecare”.

Sarateni_b
Terminăm cafeaua şi Puştiul se ridică invitându-mă să-mi arate gospodăria. Urcă în maşină şi mă ghidează pe o stradă asfaltată. Primăria a investit fonduri publice şi a asfaltat multe dintre străzile Sărăţenilor. ”Eu am lucrat pe şantiere când am fost tânăr, am lucrat şi la colectiv, apoi am reuşit şi m-am angajat om de serviciu la şcoală. Nu vă spun câte lemne am tocat eu cu securea în curtea şcolii, ca să avem cu ce încălzi sobele iarna, în clase şi în cancelarie. Când veneau elevii şi profesorii iarna, după un drum prin ger, găseau mereu căldură în şcoală”, îşi aminteşte interlocutorul meu. ”Dar mi-au dat o pensie mică, nu am 1000 de lei. Cred că aş fi meritat o pensie mai mare, la cât am muncit în şcoală”, adaugă Ion Radu, în timp ce ocolesc un cârd de gâşte ieşite la plimbare pe asfalt. Eu îmi aduc aminte cât de important era să găseşti dimineaţa clasa încălzită, chiar dacă la un moment dat construiseră o centrală termică funcţională cu cărbuni şi sobele de teracotă deveniseră mici monumente de artă în care nu mai ardea focul. Dar aici, în Sărăţenii Bărăganului, sobele cu lemne era încă funcţionale, iar focul ardea în dimineţile geroase, numai fiindcă omul de serviciu se scula cu noaptea în cap şi venea să-l aprindă. Ion Radu a crescut, împreună cu soţia sa Georgeta, două fete, amândouă căsătorite şi stabilite la Bucureşti. Unul dintre gineri, Marian, îi vizitează des şi s-a implicat să pună gospodăria la punct. Puştiul, cum îi spun consătenii, se bucură de ajutor şi astfel uită că statul român nu i-a mai pus şi lui câteva sute de lei în plus la pensie. Poate nu au mai rămas bani după ce au fost acordate pensiile speciale.

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

Vizualizat: 103 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!