Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Povestea porumbului de Cărpiniş

Publicat: 14 aprilie 2017 - 12:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Samson Popescu, fermier din localitatea timişeană Cărpiniş, face agricultură de aproape patru decenii. Deşi este originar din Valea Oltului, s-a stabilit în vestul ţării după finalizarea studiilor, fiind absolvent al Facultăţii de Agronomie Timişoara, promoţia 1979. Considerat a fi un bun profesionist, dovadă stând colaborarea de lungă durată cu Monsanto şi cu Bayer, pentru care a organizat loturi experimentale timp de aproape zece ani, în cadrul evenimentelor Farm Progress şi AgroArena, Samson Popescu exploatează astăzi 250 de hectare.

Fostul şef de fermă la CAP Cărpiniş reuşea să obţină profit înainte de '89, în condiţiile în care aproape toţi lucrau în pierdere. „Înainte de Revoluţie, agricultura suferea din cauza gradului scăzut de mecanizare şi a chimizării deficitare. De multe ori nu puteam face lucrările la timp. Cu toate acestea, reuşeam să fim peste media naţională şi chiar la nivel de top în judeţul Timiş. Eram practic printre puţinele unităţi care înregistrau profit, în condiţiile în care majoritatea CAP-urilor mergeau în pierdere. Eu atunci am început producţia de seminţe. Am făcut loturi semincere de porumb şi asta m-a ajutat să mă echilibrez din punct de vedere economic. Aveam o colaborare cu firma Pioneer, pentru care produceam seminţe”, îşi aminteşte fermierul în vârstă de 65 de ani.

Porumbul roşu, o curiozitate geneticăClick pe poza pentru galerie!

Pe picior de egalitate cu fermierii din Vest
Tranziţia post-comunistă nu a fost însă una uşoară. În 1990 deţinea funcţia de preşedinte şi s-a ocupat de lichidarea fostei Cooperative Agricole de Producţie. „Până să se împartă pământul ţăranilor, multe suprafeţe au rămas nelucrate. Între timp, unele firme s-au capitalizat, iar astăzi putem spune că facem o agricultură modernă, chiar performantă în anumite domenii. Cel puţin la culturile de câmp putem să ne comparăm cu cei din vestul Europei, poate şi cu americanii, pe anumite suprafeţe, în ceea ce priveşte modul cum lucrăm pământul, tehnologia aplicată, şi producţiile obţinute”, consideră el.
Societatea Semislend Company a înfiinţat-o în anul 1993, în urma unor discuţii cu cei ce aveau să pună bazele subsidiarei Pioneer în România, care căutau distribuitori în zonă, pentru a-şi promova şi vinde produsele pe piaţa locală. Iar de atunci s-a ocupat în paralel şi cu vânzarea de inputuri, şi cu agricultura. La un moment dat era singurul distribuitor Pioneer pe judeţul Timiş. Ulterior a început colaborarea cu Monsanto şi cu Bayer, pentru care a realizat loturi experimentale. „În fiecare an, în jur de 1.500 de fermieri au trecut prin ferma mea, interesaţi să vadă culturile. Am avut şi eu, la rândul meu, ocazia să văd cum se face agricultura în alte locuri, atât în Europa, cât şi în America sau Africa. Am rămas uimit să văd că în Africa, de pildă, pe un sol cu 0,5 până la 0,8% humus, ei sunt în stare să obţină producţii. Desigur, nu la nivelul nostru, care avem 3,5% humus. Experienţa o definesc ca fiind suma greşelilor şi a eşecurilor. Pe lângă asta, desigur, sunt şi lucruri învăţate, studiate. Viaţa e prea scurtă ca să le experimentăm pe toate, de aceea e bine să împărtăşim şi altora din experienţa proprie”, este de părere agronomul.

Hibrizi Dekalb pe două treimi din suprafaţă
Printre multiplele trofee şi diplome pe care le păstrează în biroul său drept mărturie a aprecierii de care s-a bucurat pe parcursul activităţii sale, la loc de cinste se află un ştiulete de porumb de culoare roşu-aprins şi foarte uniform. Este o dovadă a diversităţii şi complexităţii pe care natura le poate oferi. „Este un fel de mutaţie apărută în cultură”, ne-a explicat Samson Popescu. Pe suprafeţele cultivate, porumbul ocupă cea mai mare pondere, respectiv 65% din total, uneori chiar 70%.
Cultivă în special hibrizi Dekalb, pentru că, spune el, au o toleranţă la arşiţă şi la secetă mai mare decât alţi hibrizi, fiind genetic creaţi în sensul acesta. „Au tulpina subţire şi foliajul erect, care nu acoperă prea mult din plantă, şi asta face să consume mai puţină apă. Totodată au un randament mai mare în boabe şi capacitatea de a pierde mai repede apa din boabe. Iar în final, cantitatea de energie şi de motorină pe care o consum eu este mult mai redusă. Pentru că una este să recoltezi o masă vegetativă de 50 de tone, şi alta e una cu 30 de tone. Practic, aceşti hibrizi ne asigură şi o reducere de costuri. Am avut ocazia să văd sute, poate chiar mii de hibrizi, de-a lungul anilor, şi consider că aceasta este alegerea cea mai bună. Dar pe lângă informaţiile pe care toate companiile le oferă acum, cel mai important este să apuci să testezi în propria fermă. Iar eu asta am făcut, tot timpul am testat”, ne-a mărturisit Samson Popescu. Anul acesta a alocat o suprafaţă de 140 de hectare culturii porumbulu. La floare, în schimb, preferă hibrizi Syngenta şi Pioneer.

Producţii deosebite, preţuri derizorii
În 2016, la porumb nu a recoltat sub 10 tone/ha, pe când la grâu a obţinut o producţie medie între 5 şi 6 tone, iar la rapiţă 2,5 t/ha. La floarea-soarelui şi la soia a recoltat în jur de 3 t/ha. Pentru el, cea mai profitabilă cultură rămâne porumbul. „Dacă obţii cel puţin 7-8 tone, nu ai cum să nu fii rentabil”, a constatat inginerul agronom. Ponderea cea mai mare în cultură în ultimii ani a avut-o hibridul DKC5276. A folosit şi DKC5632 şi DKC5222, iar anul acesta va miza pe DKC5031 şi DKC5141, hibrizi de generaţie nouă, cu genetică superioară, care promit.
2016 a fost un an de excepţie, pentru că în perioada de vegetaţie cantitatea de precipitaţii a fost aproape dublă faţă de media multianuală. „În cei 40 de ani de când fac agricultură pe aceste meleaguri, din punct de vedere al producţiilor, 2016 a fost cel mai bun an. Nu aş putea spune acelaşi lucru şi despre preţuri, pentru că, trăgând linie, rezultatele economice nu au fost la fel de spectaculoase. Marii traderi speculează acest lucru, astfel încât atunci când producţiile sunt ridicate, automat preţurile scad. {i atunci, suntem nevoiţi să vindem în orice condiţii, pentru că suntem obligaţi să ne onorăm datoriile faţă de furnizorii de inputuri. Cei care se ocupă de valorificarea cerealelor câştigă mai mult decât câştigăm noi într-un an”, încheie fermierul timişean.

 

NOI OPORTUNITATI
Dacă soţia, medic pediatru, acum la pensie, l-a susţinut în permanenţă pe Samson Popescu, dar a stat departe de agricultură, cei doi băieţi ai săi au ceva legături cu acest domeniu de activitate. Fiul cel mare, Daniel, are în administrare un magazin alimentar, în timp ce mezinul familiei, Felix, se ocupă de aproape doi ani cu producţia de peleţi şi brichete din rumeguş. Un proiect realizat din fonduri europene, care a costat 350.000 de euro, cu 75 la sută finanţare. „Iarna asta, cum a fost atât de frig, nu am făcut faţă cererilor. Capacitatea de producţie este de 450 kg pe oră. Se poate lucra şi cu resturi vegetale, dar clienţii preferă peleţii obţinuţi din rumeguş de lemn. Din producţia proprie, am folosit doar tulpinile de rapiţă, pentru fabricarea peleţilor cu care uscăm rumeguşul. Kilogramul de peleţi se comercializează cu 85-90 de bani, iar brichetele cu 75-85 de bani. O tonă de brichete înlocuieşte 5 metri cubi de lemn. Oamenii iau în calcul tot mai serios acest gen de combustibil. E şi mult mai comod de depozitat şi de manipulat”, susţine fermierul din Cărpiniş.

Samson Popescu este un cititor fidel al revistei Ferma
Samson Popescu: „În mod normal, cu 5-6 tone de porumb (producţie la hectar - n.r.) ar trebui să-ţi acoperi cheltuielile. Între 2.500 şi 3.000 de lei este costul pe un hectar de porumb. Cea mai mare producţie anul trecut a fost de 14,5 tone, pe o parcelă cu un hibrid Dekalb mai tardiv. În general, aleg hibrizii semitardivi, de la grupa 420 până la 500 FAO. Aceştia sunt hibrizii care ne oferă cea mai bună producţie”.


Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 437 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?