Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nefericirea de a fi fermier

Publicat: 13 martie 2017 - 15:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

“Vocea fermierului” - o rubrică dedicată vouă, celor care vă confruntaţi în mod direct cu tot felul de probleme, care de cele mai multe ori îşi au cauza acolo de unde ar trebui să vină rezolvarea. Noi vă ascultăm povestea, problema şi opinia şi le facem cunoscute celor care au în mână “pâinea şi cuţitul”, cum se spune. 

Ce dificultăţi mai întâmpină fermierii în nobila şi greaua lor misiune de a ne produce hrana cea de toate zilele?

„M-am înverzit la faţă de când tooot aştept banii pentru culturile verzi!”

Malaxa Sandel
Săndel Malaxa (foto), un vechi cititor al revistei Ferma, producător agricol din comuna Fârţăneşti, judeţul Galaţi, ne-a contactat la redacţie destul de amărât, aflat într-o fază soră cu disperarea, să ne spună că nu mai rezistă din pricina greutăţilor şi că nicicând nu a mai trecut printr-o perioadă aşa de grea! „Să ştiţi că nu este o fericire să fii fermier în ziua de astăzi! M-am înverzit la faţă de când tooot aştept banii pentru culturile verzi! Nu mi s-au plătit culturile verzi din Pachetul 4 - Agromediu pentru anul 2015. Eu am pus 60 ha pentru care ar fi trebuit să primesc de la APIA cam 32 mii lei. Calculul este simplu: 130 euro pe hectarul de cultură verde. În primăvara anului 2015 am avut control şi supracontrol, apoi a fost nenorocita aia de întârzire cu plata subvenţiilor. Dar cunosc şi cazul altui fermier care are de primit vreo opt miliarde de lei vechi, bani restanţă din anul 2015”, ne-a declarat cultivatorul gălăţean.
Săndel Malaxa susţine că ”nu ştie nimeni nimic, nici APIA Galaţi, nici la structura centrală de la Bucureşti. Funcţionarii nu mai ştiu cum să ne trimită la plimbare; găsesc tot felul de motive de amânare: «Mai încercaţi săptămâna viitoare sau cel mai bine luna viitoare!» Şi, iată, suntem în anul 2017 şi banii restanţă nu au venit!”

„Uşor-uşor, va trebui să renunţ la zootehnie!”
Fermierul consideră că trebuie urgentată plata culturilor verzi pe 2015 şi apoi plata integrală a subvenţiilor pe anul trecut şi pe acest an, aşa cum a promis actualul guvern.
Săndel Malaxa a ajuns într-un impas, ne spune cu durere şi regret că este nevoit să restrângă din activitate. „Pe zootehnie, aproape a trecut iarna, şi noi nu ştim care sunt plăţile pe cap de oaie. Orbecăim! Mă duceam să mă împrumut la un prieten. Aşa, nici nu ştiu pe unde s-o apuc! M-am hotărât să-mi restrâng activitatea pe zootehnie, am cheltuieli mari, nu le mai pot stăpâni. În prima fază, voi reduce efectivul la jumătate; am 400 de oi din rasa Merinos. Cu regret o spun, căci depun pasiune şi suflet, iar creşterea animalelor este mai mult decât o ocupaţie a familei noastre, este o datorie de onoare transmisă din generaţie în generaţie. Dar nu am ce face!”, a rostit cu destulă amărăciune fermierul din Fârţăneşti, la începutul lunii trecute.

Culturile verzi, la pachet cu... diletantismul

Catalin Ionescu - dreapta
La sfârşitul anului trecut, am avut o interesantă discuţie pe subiectul culturilor verzi cu inginerul Cătălin Ionescu (foto), tehnolog la Agroing Tuluceşti, din judeţul Galaţi.
„La început, totul a fost un haos; nici cei de la APIA, noi, fermierii, nici atât, nu am ştiut ce înseamnă cu adevărat acest tip de cultură şi ce vrea statul de la noi. Unii agricultori au crezut că dacă pun o anumită suprafaţă de lucernă sau de soia, e de ajuns; ceea ce nu era corect, pentru că îngrăşământul verde înseamnă cu totul altceva! Nu să cultivi o anumită cultură pe care să o întorci; asta nu asigură neapărat un aport foarte mare de masă verde care ulterior va fi transformată în humus”, a susţinut agronomul gălăţean.

Pledoarie pentru amestecurile de plante
Acesta a continuat pledând pentru amestecuri de plante ce pot fi folosite în structura culturilor verzi. „Sunt pe piaţă amestecuri profesionale, foarte uşor de utilizat şi foarte ieftine; sunt consacrate şi create special în Vest, cu masă verde suficient de mare, ce oferă un aport de humus în sol, combat nematozii şi îmbunătăţesc textura terenului. Ele nu sunt suficient de promovate şi recomandate spre a fi luate în cultură. S-a încercat aducerea lor acum un an-doi de compania Saaten Union; unul din marile avantaje era că plantele în amestec piereau în timpul iernii şi în primăvară lăsau terenul curat pentru a fi cultivat”, detaliază fermierul.
Dar, se pare că oferta Saaten Union nu a prins, cel puţin în judeţul Galaţi; în zonă, avem ştiinţă că doar o societate agricolă de la limita judeţelor Galaţi şi Vrancea a folosit un amestec de culturi intermediare din portofoliul companiei.

Rapiţa - o soluţie nu tocmai grozavă!
În toamnă, la Agroind Tuluceşti, unitate ce exploatează 1.200 ha, s-au înfiinţat 200 ha de culturi verzi - un amestec de rapiţă şi muştar. „Muştarul piere în timpul iernii, dar rapiţa rezistă; nu este soluţia cea mai grozavă, în primăvară va trebui să intervenim cu un disc ori cu un erbicid total, dacă ne permit reglementările legale pentru distrugerea culturii; deci, rapiţa poate deveni o problemă pentru cultura următoare”, a susţinut Cătălin Ionescu.

Culturile verzi, cu MAT-ul şi mult... diletantism?!
O concluzie desprinsă din discuţia cu inginerul Cătălin Ionescu este că problema culturilor verzi încă este tratată cu mult diletantism şi superficialitate în practică. Mai ales acolo unde se aruncă seminţele în dorul lelii cu maşini de împrăştiat îngrăşăminte sau de aplicat tratamente fitosanitare, direct peste arătură, fără a le mai încorpora cu utilajele de însămânţat. Asta doar pentru a încasa subvenţia de la APIA. Despre îngrăşăminte, tratamente sau alte lucrări, nici vorbă!
Aşadar, îmbunătăţirea fertilităţii solului, controlul biologic al bolilor şi al nematozilor, reglarea nutrienţilor sau protecţia solului par a fi obiective încă… verzi, necoapte, în conştiinţa unor agricultori, tot mai îndepărtate de cerinţele de ecologizare ale politicii agricole.

 



UN CAZ RĂMAS NEREZOLVAT!
Mai mulţi fermieri din Asociaţia Producătorilor Agricoli Botoşani cer schimbarea unui text de lege care, în opinia lor, a adus destule prejudicii cultivatorilor. Cazul l-am prezentat pe larg în revista Ferma nr.8(169) 1 - 14 mai 2016, în articolul „Litera şi spiritul legii - de ce trăiesc fermierii în Românii diferite?”
„În anul 2014 am fost în control la teledetecţie şi unul din blocurile fizice unde a fost semănată aceeaşi cultură era supradeclarat cu vreo 15 ha. În aceste condiţii, APIA Botoşani a propus să ne retragem suprafeţele în litigiu pentru a debloca blocul şi a putea da subvenţiile la timp. În caz contrar, blocul fizic va intra la control şi APIA va plăti subvenţiile după 6-7 luni la finalizarea verificării”, ne declara agricultorul Viorel Enache, în urmă cu aproape un an.
Cultivatorul a retras suprafaţa suprapusă, pentru a primi la timp banii de la APIA. La fel au procedat şi ceilalţi fermieri implicaţi. Dar...“ne-am trezit după două luni că ne-a venit acasă un proces-verbal de debit potrivit căruia pentru hectarele retrase am luat necuvenit acciza la motorină. O nimica toată, am achitat în termen suma de 2700 lei cu tot cu penalităţi”, a susţinut în continuare fermierul.
În 2015, fermierii cu pricina nu au putut fi despăgubiţi pentru distrugerile provocate de secetă, deoarece HG 14/2010 stipulează că ferma pe numele căreia s-a emis un proces-verbal de debit nu are voie să primească ajutor de la stat în următorii trei ani. În 2016, Viorel Enache a depus documentaţia pentru 200 ha culturi calalmitate, ca să primească ajutor de minimis, dar se teme că nu va vedea nici un ban, dacă se va recurge la acelaşi text de lege aflat în vigoare, pe care inspectorii APIA îl interpretează cum doresc ei!
Cazul a rămas nerezolvat. Asociaţia Producătorilor Agricoli Botoşani s-a adresat Consiliului Director LAPAR pentru a interveni pe lângă ministrul Agriculturii să facă toate diligenţele pentru modificarea HG cu pricina, cel puţin în ceea ce priveşte articolul restrictiv. Între timp, fermierii în cauză au acţionat APIA în judecată şi... aşteaptă primul termen.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017

Vizualizat: 277 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!