Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Investiţie pe timp de criză - Gavrilă Tuchiluş a băgat 5 milioane de euro în propria fabrică de procesare a laptelui

Publicat: 06 mai 2020 - 09:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ultima dată când am ajuns la Agrimat Matca într-o vizită de documentare, în vara lui 2017, vacile lui Gavrilă Tuchiluş erau răsfăţate cu o dietă pe bază de morcovi iar producţia anuală de lapte pe cap de animal era de 12.250 kg.

Între timp, ferma şi-a mai redus din capacitatea de producţie, într-o manieră controlată, iar astăzi media zilnică pe vacă este de 36,4 litri, ceea ce înseamnă undeva la 11.100 kg pe an.

Taurine_b

Deşi seceta este o bătaie mult mai mare de cap pentru fermierul gălăţean decât criza provocată de apariţia pandemiei de coronavirus, acesta nu şi-a pierdut flerul antreprenorial şi este pe cale să asiste la o dezvoltare exponenţială a afacerilor sale. Iar aici mă refer în primul rând la sectorul zootehnic. Astăzi, ferma de vaci de lapte de la Agrimat Matca adăposteşte un efectiv de 1.400 de vaci din rasa Holstein, din care 500 la muls, cu o tendinţă de creştere, iar obiectivul este să se dubleze acest număr, ajungându-se la o mie de vaci în producţie în următorii ani. Până atunci, este pe cale să se finalizeze primul adăpost din cele două pe care Gavrilă Tuchiluş şi le-a dorit pentru a creşte nivelul de confort al animalelor sale.

„Primul adăpost de 500 de capete sperăm să fie operaţional din luna mai. Acesta va găzdui un centru de comandă modern cu tehnologie israeliană şi sală de muls de tip paralel 25x2, achiziţionate de la Afibanat. Vacile vor avea aproape toate condiţiile ca în natură - aer mult, lumină suficientă, temperatură optimă şi linişte. Am luat din Canada cel mai bun aşternut care există la ora actuală pe piaţă. Un pat cu grosimea de 9 cm care să ofere tot confortul. Pe lângă asta, vacile vor călca pe un covor de cauciuc, ca să nu alunece. Nu ne permitem să avem accidente care ne-ar putea costa foarte mut. O vacă de-a noastră cu genetica pe care o are valorează cel puţin 2.500 de euro”, ne-a explicat inginerul zootehnist.

Gavrila Tuchilus_b


Genetică de top

Bazele complexului zootehnic de la Matca au fost puse în 1972, pe un nucleu de vaci aduse tocmai din Danemarca. Dar adevăratul potenţial a fost atins abia după revoluţie, odată cu privatizarea. Din 2004 aici se foloseşte material seminal de înaltă calitate genetică. Mai mult decât atât, a fost prima ferma din România care a folosit material din tauri testaţi genomic.

„În ultimii trei ani nu am dorit să obţinem producţii foarte mari, cum am avut în trecut, spre 40 de litri media zilnică pe fermă. În schimb, am lucrat mult pe genetică, astfel încât să facem un lapte de calitate, care să aibă un procent de grăsime de cel puţin 4,1 şi am ajuns chiar la 4,3, iar conţinutul de proteină de 3,3-3,4. Pe lângă asta am încercat să asigurăm o raţie furajeră foarte bine echilibrată, care să ne ajute să creştem calitatea laptelui. Pe viitor noi ne dorim să avem o vacă de talie medie, care cu aceeaşi cantitate de hrană să producă mai mult şi o calitate a laptelui îmbunătăţită.

Pentru că astăzi procesatorii doresc să aibă un lapte cu conţinut ridicat de grăsime şi proteină. În acest moment, valuta forte este untul!”, afirmă directorul general de la Agrimat Matca.


Huzur - „Laptele copilăriei”

Pentru că de obicei în vremuri de criză apar şi oportunităţi, Tuchiluş şi asociaţii săi au decis ca tot din luna mai să dea drumul propriei unităţi de procesare a laptelui. Construcţia este finalizată, fiind amplasată în localitatea Sascut din judeţul Bacău. Investiţia a costat în jur de 5 milioane de euro, o parte din bani provenind din fonduri europene.

„Vom produce lapte şi produse lactate doar din lapte de vacă şi de capră - iaurturi, brânzeturi, acidofile. Suntem la etapa de finalizare a montării utilajelor şi amenajarea exteriorului. În mai intrăm să facem probele şi în iunie primele produse ar trebui să ajungă deja pe mesele consumatorilor. Pentru început doar o parte din laptele pe care îl producem va fi destinat procesării proprii. Vom adopta o politică a paşilor mărunţi. Vrem să ne promovăm brandul, să ne cunoască lumea şi apoi, în funcţie de cerere, să putem creşte capacitatea de producţie”, se justifică gălăţeanul. Produsele vor fi comercializate sub brandul Huzur iar sloganul - „Laptele copilăriei” emană o uşoară notă de nostalgie.

Siloz_b
Efectele panicii

Criza Covid-19 nu a afectat atât de tare activitatea societăţii Agrimat Matca, însă lipsa precipitaţiilor a creat o presiune extrem de mare. Întrucât lucerca a pornit foarte rău în vegetaţie, Gavrilă Tuchiluş a încheiat deja un contract cu o firmă din Braşov pentru achiziţia a 500 de tone, pentru a asigura necesarul de lucernă anul acesta.

„Ne-am asigurat inputurile înainte să vină această criză peste noi. Am achiziţionat la preţuri normale atât şroturile cât şi premixurile din străinătate de care aveam nevoie pentru activitatea din ferma zootehnică. Preţurile între timp au mai crescut. Au apărut şi ceva semnale mai proaste din partea unor procesatori, care la rândul lor se plâng că au scăzut vânzările, şi ar dori ca să vindem laptele cu un preţ mai mic. Ceea ce nu este în regulă. Sper doar că acesta este efectul panicii şi piaţa se va stabiliza. Lumea s-a aprovizionat de teama pandemiei de coronavirus, oamenii şi-au făcut depozite şi consumul nu mai este la nivelul obişnuit. E timpul să acţionăm cu responsabilitate, să renunţăm încet-încet la dependenţa de importuri şi să ajungem să consumăm produse româneşti”, consideră fermierul.


Intervenţia statului şi nevoia de cash-flow

Chiar dacă, în opinia sa, autorităţile au reuşit să ţină oarecum în frâu această criză, el este de părere că statul ar trebui să se implice mai mult prin asigurarea unor preţuri minime garantate.

„Să nu ajungem să vindem sub preţul de producţie. Eu mai am stocuri de grâu, pe care le vând la preţuri modeste. Pentru că cei de afară se raportează la euro, dar şi noi tot ce cumpărăm plătim echivalentul în euro, fie că vorbim de maşini agricole, utilaje, inputuri, premixuri şi tot ce înseamnă baza materială din zootehnie. Există o nesiguranţă în acest moment, nu doar în rândul consumatorilor români, dar şi printre producătorii din sectorul agricol. De aceea statul trebui să intervină în piaţă prin reglementări şi măsuri de sprijin. Cei care aduc plus valoare economiei să fie ajutaţi. Aşa cum s-a discutat la Bruxelles să se dea fonduri pentru toate categoriile de fermieri, sunt de acord cu asta, dar şi noi avem nevoie de garanţii ca să ne putem continua activitatea, pentru că avem nevoie de cash-flow să ne asigurăm ceea ce ne trebuie. În primul rând salariile pentru angajaţi. Noi cei din sectorul privat susţinem practic în acest moment bugetarii”, constată pe bună dreptate Gavrilă Tuchiluş.


Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)

Vizualizat: 1767 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!