Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dar de majorat: 40 hectare de teren agricol

Publicat: 10 iulie 2020 - 19:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La vârsta majoratului, unii tineri primesc maşini scumpe, alţii „motoare” sau gadget-uri. Nu şi Dănuţ Ştefănoiu. El a primit în dar de la tatăl său 40 hectare de teren agricol, în arendă.

Frații Cosmin si Dănuţ Ştefănoiu_b

Studiază agricultura ecologică la nivel masteral şi se ocupă de tot ce înseamnă tehnologie de cultură şi birocraţie în ferma familiei. Este un model de perseverenţă şi de educaţie în domeniul agricol. Vă facem cunoştinţă cu Dănuţ Ştefănoiu în vârstă de 23 de ani din localitatea Satu Nou, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea.

Reporter: Salut Dănuţ, tânăr agronom cu experienţă de cinci ani în agricultură… Cum a început totul, când ai decis că “ăsta e drumul” tău?
Dănuţ Ştefănoiu: Povestea mea în domeniul agricol a început acum cinci ani, practic, majoratul meu a însemnat debutul în agricultură, deşi totul începuse cu mult timp înainte, de când mergeam cu tatăl meu la câmp. De mic am prins cu adevărat drag de agricultură.
Sunt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole din cadrul Universităţii “Ovidius” Constanţa, licenţiat în 2019 cu profesia de inginer agronom. Familia noastră exploatează o fermă de 100 de hectare, obţinute prin arendare şi cumpărare. După absolvirea liceului, la majorat, tatăl meu m-a implicat şi mai mult în agricultură prin arendarea către mine a 40 de hectare de teren arabil, suprafaţă cu care am reuşit să accesez măsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri şi să beneficiez de suma de 40.000 de euro, fonduri nerambursabile. Cu banii aceştia mi-am mai achiziţionat teren şi utilaje necesare pentru pregătirea patului germinativ.

Danut Stefanoiu poza de impact_b

Reporter: Cine se ocupă de fermă şi cum sunt împărţite sarcinile?
Dănuţ Ştefănoiu: Organigrama fermei, dacă putem să-i spunem aşa, este formată din tata, eu, fratele meu şi mama. Tata se ocupă de tot ce înseamnă service şi mentenanţă a utilajelor, efectuarea lucrărilor la câmp şi management; eu sunt responsabil cu partea birocratică a fermei, de la contractele de arendare şi achiziţionare, până la cereri şi declaraţii la APIA, dar şi de stabilirea asolamentului, a tehnologiei de cultură şi de protecţia plantelor.
Fratele meu, Cosmin Ştefănoiu, a terminat clasa a X-a la Liceul Agricol Nicolae Cornăţeanu Tulcea, are doar 16 ani, dar se implică foarte mult şi îşi doreşte să îmi calce pe urme şi să devină tot inginer agronom. Mama este cea care ne ţine uniţi, ea ne strânge la masă, ne spune o vorbă bună după o zi grea de muncă, are grijă de noi pentru ca noi să putem avea grijă de plante.

IRIGAŢIILE LE-AU SALVAT GRÂUL PENTRU SĂMÂNŢĂ

Danut St 9_b

Reporter: Care este structura de culturi din fermă?
Dănuţ Ştefănoiu: În anul agricol 2019-2020 am optat pentru următoarea structură de culturi: grâu de toamnă - 37 hectare, porumb - 11 hectare, floarea-soarelui - 24 hectare, rapiţă - 23 hectare, lucernă - 5 hectare. Suprafaţa cea mai mare este ocupată de grâu, cultivat în asolament, pentru că producem material semincer în fermă prin multiplicarea grâului categorie Bază pe terenurile noastre şi obţinem grâu categorie C1, pe care îl condiţionăm, îl tratăm noi şi îl folosim drept sămânţă. Menţionez că suntem autorizaţi de către ITSCMS Tulcea, folosim sămânţă liberă de boli, fiind verificaţi de autoritatea competentă. În felul acesta, costurile noastre cu această cultură sunt mai reduse.

Reporter: Cum a fost prima parte a anului 2020 pentru culturi?
Dănuţ Ştefănoiu: La începutul anului starea culturilor înfiinţate toamna, atât la cereale, cât şi la rapiţă, era normală, dar lipsa de precipitaţii şi îngheţul de la jumătatea lunii martie au provocat calamităţi însemnate pe suprafeţe întinse. Acum, la vremea secerişului, putem spune că producţia medie la grâu nu va depăşi 600 de kilograme/ha la neirigat, iar de rapiţă nici nu mai vorbim.

Reporter: Aţi irigat totuşi o parte din suprafaţa cultivată cu grâu. Cum aţi reuşit? Ce sistem de irigaţii aţi folosit?
Dănuţ Ştefănoiu: Am irigat 5 hectare de grâu, terenul fiind amplasat în vecinătatea râului Taiţa. Am achiziţionat un tambur SH, cu o lungime de 350 m, fabricat de Mecanica Ceahlău, utilaj românesc de care mă bucur. Tamburul este pus în funcţiune de apa împinsă de o pompă acţionată de priza tractorului. Costurile de udare ajung la 200 lei/ha, pentru o singură udare cu o normă de 20 litri/mp şi a fost nevoie de trei udări pentru ca plantele de grâu să se dezvolte normal. Producţia de pe aceste 5 hectare o vom folosi în toamnă ca sămânţă. Productia obținută la gâu irigat a fost de 4,5 t/ha.

600 KG DE GRÂU LA HECTAR!

Reporter: Am văzut ce producţii estimaţi la grâu. Cum veţi valorifica recolta, fie ea mică sau mare?
Dănuţ Ştefănoiu: Recolta la grâu, acolo unde nu am irigat, respectiv pe cea mai mare parte din cultură, aşa cum spuneam, nu va depăşi 600 de kilograme pe hectar şi puţinul acesta va fi stocat în aşteptarea unui preţ optim. Suntem avantajaţi de poziţia geografică, situaţi la doar 100 km de Portul Constanţa, vom vinde direct către ei, scăpând astfel de veriga intermediarilor.

Reporter: Ce tehnologie de cultură aţi aplicat per ansamblu la grâu?
Dănuţ Ştefănoiu: Tehnologia pentru grâu a fost una convenţională: arat, pregătirea patului germinativ, semănat, fertilizat şi combaterea bolilor şi dăunătorilor cu produse fitosanitare alese strict după nevoile plantelor. Noi încercăm să nu facem agricultura după şablon, ci să respectăm cerinţele plantelor din fiecare moment al vegetaţiei. Luăm deciziile la capul tarlalei, cum s-ar spune, asta pentru că avem o suprafaţă mică şi o putem monitoriza perfect.

Danut Stefanoiu 1_b

Reporter: Să vorbim puţin şi despre culturile de prăşitoare. Cum se prezintă porumbul şi floarea-soarelui?
Dănuţ Ştefănoiu: Cu prăşitoarele avem ocupate 35 de hectare, 24 ha cu floarea-soarelui şi 11 ha cu porumb. În prezent (mijlocul lunii iunie - n.r.) floarea-soarelui are înălţimea de 1 metru şi este în faza de formare a calatidiului. În ultimele trei zile au căzut 40 de litri de precipitaţii pe metrul pătrat, ceea ce ne dă speranţa că vom obţine o recoltă frumoasă. Porumbul este în aceeaşi situaţie şi este la fel de “bucuros” de ploaie, avem aceleaşi aşteptări şi de la el.

PLĂŢI ÎN AVANS PENTRU A ÎNCEPE NOUL SEZON AGRICOL!

Reporter: Ce aşteptări mai aveţi de la autorităţi după încercarea grea cu seceta?
Dănuţ Ştefănoiu: Sper ca în curând autorităţile să intervină cu fonduri pentru acordarea despăgubirilor, dar şi a plăţilor în avans mai devreme decât în anii anteriori, pentru că nu avem resurse proprii suficiente, neavând ce valorifica, pentru a ne putea acoperi cheltuielile cu demararea anului agricol următor. Comisiile de specialitate au fost în teren în urmă cu aproximativ două săptămâni, au fost încheiate procesele verbale, pe raza comunei noastre determinându-se calamităţi în procent de 90% la grâu şi rapiţă. Aşteptăm despăgubirile.

Danut St 5_b

MOTIVELE PENTRU CARE PREFERĂ GRÂUL

Reporter: Care este cultura ta preferată?
Dănuţ Ştefănoiu: Cultura mea preferată este grâul pentru că ne putem produce în fermă materialul semincer, diminuând cu mult costurile de producţie. Este cultura care beneficiază de cantitatea cea mai mare de precipitaţii de pe parcursul unui an. Fiind înfiinţată toamna, ciclul de vegetaţie ajunge până în vară şi prinde toate cele trei anotimpuri cu precipitaţii: toamna, iarna şi primăvara. Din păcate, anul acesta nu a fost aşa, a fost un an atipic.
Alte avantaje al grâului? Eliberează solul devreme şi până la înfiinţarea unei noi culturi poate acumula umiditate în profunzime, lasă liber terenul de buruieni şi puţine resturi vegetale, este una dintre cele mai bune culturi premergătoare.

Reporter: În încheiere, spune-ne ce planuri de viitor ai. Unde te vezi peste cinci ani?
Dănuţ Ştefănoiu: Peste cinci ani mă văd tot alături de familie, cu o suprafaţă de teren mai mare, cu un nou proiect accesat pentru modernizarea parcului de utilaje agricole şi visul meu este să construiesc un Micro FNC pentru a nu mai vinde materie primă, ci a valorifica recolta prin procesare. Aşa aş aduce plusvaloare recoltei şi aş susţine şi crescătorii de animale din zonă cu furaje de înaltă calitate şi la preţuri avantajoase. Este cale lungă până la realitate, dar cu ajutorul fondurilor structurale şi al băncilor, vom reuşi.

„LA MAŞINILE AGRICOLE, ALEG VERDE! ”

În ferma lui Dănuţ Ştefănoiu, flota de maşini agricole este formată din două tractoare U650, unul fiind produs în 2004 la Uzina Braşov, ultimul an în care s-a fabricat la noi în ţară acest tractor; un Belarus de 95 CP, echipat cu încărcător frontal, şi un tractor Fendt 312 de 125 CP. Pentru recoltat foloseşte combinele Claas, Lexion 420 şi Dominator 78S. “Mărcile mele preferate sunt, la combine, Claas, iar la tractoare aleg oricând, cu mâna pe inimă, Fendt! Aleg verde!”, mi-a spus mândru tânărul fermier.

Parc de utilaje Danut St_b


”Visul meu este să construiesc un micro FNC, pentru a valorifica recolta prin procesare” DĂNUŢ ŞTEFĂNOIU, tânăr fermier din Tulcea

TINERI FERMIERI ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI
Revista Ferma promovează tinerii care au ales agricultura ca profesie! Ce-i motivează? Ce piedici întâmpină şi cum le depăşesc?

un interviu de
PAULA CIUPAG

Vizualizat: 13301 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?