Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum să lucrezi 100 de hectare şi să faci profit

Publicat: 06 iulie 2020 - 20:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tată a şase copii, mecanic auto de profesie, Teodor Ioan Hopitea lucrează puţin peste o sută de hectare în raza localităţii Gătaia din judeţul Timiş, unde cultivă în special grâu, porumb şi floarea-soarelui, iar din toamna trecută, când şi-a achiziţionat primul său tractor nou - un ZETOR Forterra de 140 cai putere, a trecut la un alt nivel.

Viitoarea politică agricolă comună va pune mai mult accent pe dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii. Teodor Ioan Hopitea este unul dintre posibilii beneficiari ai măsurilor de sprijin pe care Comisia Europeană le are în vedere pentru susţinerea activităţii agricole în următorii ani.

 Teodor Ioan Hopitea 2_b

Seceta a compromis 20% din producţia de grâu

 

Prietenii apropiaţi îi spun Nelu şi la cei 42 de ani ai săi a trăit destule experienţe până acum. A fost la un pas de faliment în 2008, când din cauza calităţii slabe a seminţei a obţinut o producţie la grâu de numai 700 kg la hectar. Cu greu a depăşit acel moment dar şi-a învăţat lecţia. Acum îşi cultivă singur grâul de sămânţă. În toamnă a semănat 40 de hectare.

„De obicei, 2-3 hectare le alocăm pentru producerea de sămânţă iar o dată la patru ani schimbăm soiul. Pentru anul agricol 2019-2020 am ales două soiuri franţuzeşti, unul aristat şi altul nearistat. Din cauza secetei, însă, mă aştept ca producţiile din acest an să scadă cam cu 20%. Zăpadă nu am avut în iarnă aproape deloc. Practic, din decembrie şi până la sfârşitul lunii februarie nu am avut parte de precipitaţii. Din cauza lipsei de apă din sol, plantele au suferit şi răsărirea a întârziat. Am intervenit cu azot şi uree, dar nu s-au mai dezvoltat aşa cum ne-am fi dorit”, constată bănăţeanul. La momentul vizitei noastre, la începutul lui iunie, începuse să se întărească bobul de grâu. Din estimăreile sale, undeva în a doua jumătate a lunii urma să intre deja la recoltat.

 Teodor Ioan Hopitea 6_b

Porumbul l-a salvat întotdeauna

 

În ceea ce priveşte culturile de primăvară, plantele au avut o pornire în vegetaţie destul de bună. A avut noroc şi cu ceva ploi venite chiar când a trebuit. Atât porumbul, cât şi floarea-soarelui arată promiţător. „Am semănat 42 de hectare cu porumb şi 24 cu floare. Porumbul este, de departe, cea mai profitabilă cultură. Media producţiei multianuale este în jur de 8.500 kg la hectar. Tot timpul porumbul ne-a salvat”, recunoaşte fermierul.

Anul trecut a ieşit destul de bine. Nu numai că şi-a acoperit costurile de producţie, dar a realizat şi un profit frumuşel, reuşind să vândă porumbul cu 60 de bani kilogramul. Din păcate, la floarea-soarelui a înregistrat o medie la hectar de numai 2.060 kg, dar promite să recupereze anul acesta. La porumb mizează pe hibrizi KWS şi Dekalb, în timp ce la floare a optat pentru KWS.

 Teodor Ioan Hopitea 3_b

Dorinţa de a performa

 

Spune că i-a plăcut agricultura de mic, însă s-a apucat serios să lucreze pământul abia în 2002, când şi-a închiriat primul tractor. Pe lângă cele 7 hectare ale familiei pe care le lucra la vremea respectivă, a început să ia teren în arendă. Suprafeţe mici, dar care adunate au însemnat ceva. Prin 2009 şi-a mai cumpărat un tractor, tot un U650 (celălalt fusese achiziţionat şi el între timp), în condiţiile în care au crescut şi nevoile. Ajunsese deja la 70 de hectare. Apoi, pentru că nu mai făcea faţă, a fost obligat să apeleze la diverşi cunoscuţi pentru prestări de servicii. Astăzi, lucrează 109 hectare şi se bazează pe propriile forţe. „Decât să plătesc în fiecare an o sumă considerabilă pentru prestările de servicii, am ajuns la concluzia că e mai rentabil să cumpăr un tractor nou, mai puternic şi mai performant. Am ales Zetor, modelul Forterra CL 140, pentru că e la un preţ rezonabil, dar în acelaşi timp se pliază perfect pe nevoile noastre. Avem un combinator cu lăţimea de lucru de 5 metri, un disc de 4 metri, pentru lucrările grele. Şi aveam nevoie de un tractor mai puternic care să îşi facă treaba în orice condiţii”, îşi justifică acesta alegerea.

Trebuie spus că în zona de vest a ţării, Zetor este destul de popular, poate şi datorită faptului că există acolo comunităţi importante de etnici cehi şi slovaci, Zetor fiind un brand originar din Republica Cehă.

 Teodor Ioan Hopitea Zetor Forterra (1)_b

 

„Decât să plătesc în fiecare an o sumă considerabilă pentru prestările de servicii, am ajuns la concluzia că e mai rentabil să cumpăr un tractor nou, mai puternic şi mai performant. Am ales Zetor, modelul Forterra CL 140” TEODOR IOAN HOPITEA, Fermier din judeţul Timiş

 

FIABILITATE ŞI CONSUM REDUS DE CARBURANT

 

Despre tractorul pentru care Teodor Hopitea a optat în 2019, Levente Gergely (foto), reprezentant Zetor pentru piaţa noastră, crede că se potriveşte foarte bine fermelor din România. „Este un tractor fiabil şi robust, cu un consum redus, mai mic cu până la 20% faţă de alte mărci de tractoare din categoria lui. Are în echiparea standard frână pneumatică şi alte dotări care îl fac extrem de atractiv. Forterra CL 140 vine la pachet cu o garanţie de doi ani iar service-ul este asigurat de o echipă profesionistă instruită periodic la sediul fabricii din Brno”, susţine directorul de vânzări pe zona de sud-vest. Nu cred că exagerează cu nimic, dacă luăm în considerare faptul că Forterra (în varianta HD 140) s-a numărat printre finaliştii la titlul de „Tractor al anului” 2017, performanţă ce nu poate trece neobservată.

 

FORTERRA BY PININFARINA

 

Puţini ştiu că, de fapt, Zetor este primul producător de tractoare din lume care a dezvoltat o cabină protejată împotriva răsturnării, asta după ce, pe la sfârşitul anilor ’50, a venit cu o idee absolut genială privind uniformizarea proceselor de producţie, concept inovator care a permis utilizarea unor piese identice pentru diferite modele, ceea ce a simplificat considerabil atât fabricarea, cât şi întreţinerea tractoarelor. Mai mult decât atât, prin anii ’90 a vândut pe pieţele din America Latină tractoare de capacitate mică purtând sigla şi culorile gigantului John Deere iar cu ocazia jubileului care a marcat şapte decenii de activitate, celebra casă de design auto Pininfarina a proiectat un model special, o reinterpretare spectaculoasă a popularului Forterra, aşa cum şi l-au imaginat designerii italieni.

 

Investiţii făcute cu cap

 

Soţia lui, Loredana, este administratorul firmei - SC Agricola Loris&Moni SRL. Chiar dacă se ocupă mai mult cu treburile casei, este fermier cu acte, după ce în 2017 a aplicat pentru un proiect PNDR de instalare a tinerilor fermieri pe care l-a câştigat, obţinând astfel suma de 40.000 de euro din fonduri europene, bani pe care i-a investit într-un sistem de irigaţii. Pe suprafaţa irigată cultivă în prezent lubeniţă şi cartofi. „Pe un hectar şi jumătate de lubeniţă recoltăm în jur de 50 de tone. Problema noastră e că de obicei când ieşim noi pe piaţă, la sfârşitul lui iulie sau începului lui august, preţul e deja foarte mic. În schimb, în momentul de faţă, cartofii se vând destul de bine la noi în zonă. Sper ca şi la toamnă să avem parte de preţuri bune”, ne-a mărturisit Teodor Ioan Hopitea.

Pentru a-şi spori veniturile sau mai degrabă pentru a-şi securiza investiţiile în agricultură, şi-a dezvoltat şi o afacere în construcţii, cu 20 de angajaţi, dar şi o vulcanizare închiriată. Este genul de gospodar care se gândeşte să scoată bani din orice. Foarte ambiţios şi mereu în căutare de noi provocări.

 

Planuri de viitor în zootehnie

 

Îl bate gândul să se apuce şi de zootehnie. În toamnă i s-a propus să cumpere ferma unui prieten care se întinde pe 5 hectare. S-a înţeles asupra preţului şi deja şi-a făcut unele socoteli. Acolo ar vrea să crească tăuraşi de carne, dar şi porci. „Am început deja să amenajăm 17 boxe pentru porci şi probabil după ce terminăm ne apucăm de construcţia grajdului pentru tăuraşii la îngrăşat. Vrem să creştem în jur de 50 de exemplare pe an. Mai avem o ofertă de colaborare cu o firmă, care ne-a propus să îngrăşăm pentru ei tăuraşi din rasa Albastru Belgian. Noi practic ar trebui să achiziţionăm exemplarele tinere, pe care să le aducem la o anumită greutate, iar apoi să ni le răscumpere la un alt preţ. Din toamnă sperăm să începem să populăm spaţiile. Până atunci vrem să ne asigurăm materia primă pentru a ne reduce costurile de exploatare”, ne-a explicat fermierul din Timiş.

 Teodor Ioan Hopitea 7_b

Vizualizat: 4718 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?