Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ziua Sfeclei de Zahăr II

Publicat: 26 noiembrie 2019 - 13:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La ediţia de anul acesta a simpozionului regional ”Ziua Sfeclei de Zahăr”, desfăşurat la Iaşi în data de 3 septembrie, la Ţigănaşi, au participat aproximativ o sută de fermieri, reprezentanţi la nivel local, regional şi naţional ai asociaţiilor de profil, furnizori de seminţe, de produse pentru fertilizare şi protecţie a culturii de sfeclă de zahăr. Ministerul Agriculturii a fost reprezentat de Elena Tatomir, Director General al Direcţiei Generale Politici Agricole.

Sfecla de zahăr ocupă un segment aparte al agriculturii româneşti, deşi nu se regăseşte pe suprafeţe întinse. La nivelul întregii ţări, avem aproximativ 23 de mii de hectare, cultura fiind conectată cu sistemul de procesare, respectiv cu fabricile de zahăr existente în momentul de faţă în România, anunţa Elena Tatomir.

Ziua Sfeclei de ZahărClick pe poza pentru galerie!

“Vrem să fie menţinută cultura de sfeclă de zahăr în România”
“Sfecla de zahăr este o cultură strategică şi vrem să ne bucurăm, în continuare, de faptul că se produce zahăr şi în România. Politicile agricole în domeniul sfeclei de zahăr vizează o susţinere financiară atât prin formele de tipul ajutor de stat, subvenţionare a motorinei, ş.a.m.d., ca şi la celelalte culturi, cât şi prin fondurile europene, respectiv plata pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru înverzire şi sprijinul cuplat acordat celor care cultivă şi valorifică recoltele de sfeclă de zahăr la unităţile de procesare. în total, susţinerea financiară ajunge la aproximativ 1100 euro/ha, sprijinul cuplat fiind de 827 de euro/ha. (...) În plus, an de an, noi am căutat ca, atunci când schimbările climatice au determinat pierderi, fermierii să beneficieze de compensaţii, tranferând fonduri către această cultură tocmai ca fermierii să rămână fideli producerii sfeclei de zahăr şi să asigure materia primă necesară fabricilor de procesare”, sublinia Elena Tatomir.
Cât priveşte viitorul, deja a fost lansată o campanie de comunicare legată de Planul Naţional Strategic pe care fiecare stat membru UE trebuie să îl elaboreze şi care vizează viitoarea PAC 2021 - 2027. Proiectul de Regulament este încă în dezbatere, dar, în general, susţine cam aceleaşi lucruri ca şi până acum, cu anumite note de noutate privitoare la tinerii fermieri, plata redistributivă etc. Alături de fermieri şi de asociaţiile profesionale, ca parteneri ai MADR, lucrăm la definitivarea de comun acord a acestui Planul Naţional Strategic care vizează susţineri, în continuare, inclusiv pentru sfecla de zahăr, deoarece sprijinul cuplat va fi menţinut, informa Elena Tatomir.

Noutăţi anunţate de Agrana
Pentru fermierii prezenţi la ”Ziua Sfeclei de Zahăr” a fost o ocazie deosebită de a afla cele mai recente noutăţi aduse în atenţie de către reprezentantul unităţii procesatoare din Roman, judeţul Neamţ, de altfel singura fabrică de zahăr din zona Moldovei şi una dintre cele trei fabrici care mai activează în România, respectiv Radu Petre, noul Manager al Departamentului Agricol din cadrul Agrana România. ”În cadrul fermei din Ţigănaşi-Iaşi, m-am implicat personal în realizarea loturilor experimentale, alături de domnul inginer Placinschi şi am ajuns în cel de-al optulea an consecutiv de când urmărim evoluţia în producţie atât a hibrizilor comerciali, cât şi a noilor propuneri de sămânţă pe care firmele furnizoare la fac pentru a intra în România. Aici, anul acesta, avem aproximativ 40 de soiuri şi hibrizi, dintre care 20 sunt comerciali, restul fiind propuneri de la toţi furnizorii de sămânţă de sfeclă de zahăr care activează în ţara noastră. Am introdus doar 2-3 hibrizi noi, majoritatea având minimum 2-3 ani de urmărire a evoluţiei lor în câmp, unii fiind în testări de 7-8 ani. Ne interesează mult modul cum îi vom zona în anii următori, după rezultatele obţinute în anul curent şi în anii din urmă, pe fondul apariţiei presiunilor de boli şi al manifestării altor factori care pot limita producţiile”, explica Radu Petre.
Anul trecut, de exemplu, unii hibrizi au cedat la secetă, la putregaiul de rădăcină. În 2019, a fost presiunea apariţiei bolii frunzei, cercosporioza. În urma acestor verificări în condiţii de producţie, dintre cele 40 de propuneri de sămânţă, putem evidenţia 7-8 hibrizi care, dincolo de toleranţă, au manifestat chiar rezistenţă la boli. Pe viitor, acele seminţe care au răspuns bine atât la secetă, cât şi la boli, vor fi introduse în ferme, astfel încât să fie minimizate pierderile determinate de genetică. “Organizând acest eveniment, am dorit să le arătăm şi fermierilor, care deja au în propriile ferme câte 2-3 dintre hibrizii prezentaţi la Ţigănaşi, demonstraţii concrete ale motivelor pentru care, uneori, le recomandăm să schimbe soiurile cultivate.
Cât priveşte suprafeţele cu sfeclă de zahăr contractate de Agrana, anul acesta am avut o creştere cu aproximativ 10% faţă de anul 2018 şi am ajuns la aproximativ 12.500 de hectare, dintre care 400 ha au fost cu sfeclă de zahăr eco. Din luna septembrie, deja am început recoltatul chiar cu sfecla eco”, explica Radu Petre.
În ediţiile viitoare ale revistei Ferma, vom prezenta coordonatele anului 2019 din punct de vedere al parteneriatului producător-procesator de sfeclă de zahăr, cu influenţe asupra viitoarelor condiţii de obţinere şi de valorificare a sfeclei de zahăr, precum şi perspectivele eficienţei economice a activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în România, în raport cu evoluţiile de până acum şi cu traiectoriile viitoare ale pieţei zahărului la nivel internaţional.

 Elena Tatomir_b

Elena Tatomir: ”România se situează printre puţinele state care acordă un sprijin financiar atât de substanţial la sfecla de zahăr, de altfel un sprijin deosebit de necesar pentru ca sectorul de producere a zahărului să fie funcţional în continuare şi fermierii să nu abandoneze cultura de sfeclă de zahăr”.

Radu Petre_b
Radu Petre: “Din cauza îmburuienării şi a lipsei forţei de muncă pentru a efectua la timp praşilele manuale, sfecla a rămas mică la umbra buruienilor şi nu am mai avut ce recolta pe aproximativ 50% din suprafaţa eco. În rest, la sfecla de zahăr în sistem convenţional, prognozăm o recoltă mulţumitoare, cu o digestie bună, fermierii care predau sfecla primind în maximum 10 zile de la livrare prima tranşă de bani, adică o plată fixă de 20 euro/tona de sfeclă de zahăr”.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)

 

 

Vizualizat: 835 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?