Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

TomRes - cercetarea a coborât în ferma de legume

Publicat: 26 noiembrie 2019 - 17:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În a doua jumătate a lunii august, la ferma Agro Brava, administrată de economistul Paul Dumitru Muşat, din localitatea Poiana, judeţul Constanţa, s-a desfăşurat workshop-ul „Alternative tehnologice pentru creşterea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii fructelor la cultura de tomate”. Evenimentul a fost organizat de ICDIMPH - Horting, sub egida ASAS, în cadrul conceptului Societăţii Române a Horticultorilor: „Cercetări în ferme de producţie” - şi al proiectului „TomRes”, finanţat prin HORIZON 2020 EU.

La întâlnire au participat preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, reprezentanţi ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra, ai unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul legumiculturii, ai staţiunilor pentru pomicultură Constanţa - Valul lui Traian şi pentru viticultură-vinificaţie Murfatlar, cercetători, producători de legume din judeţele Tulcea, Ilfov şi Constanţa, precum şi companii de comercializare a inputurilor pentru legumicultură.

TomRes - cercetarea a coborât în ferma de legumeClick pe poza pentru galerie!

Tomate rezistente
Proiectul „TomRes” urmăreşte implementarea unor tehnologii performante şi noi în cultura tomatelor, care să limiteze consumul de apă şi de îngrăşăminte minerale, ştiut fiind că acestea sunt mari consumatoare de energie şi eliberează foarte mult bioxid de carbon.
În lotul demonstrativ din solar, invitaţii au văzut o colecţie de unsprezece genotipuri de tomate, din care patru soiuri vechi româneşti, de prin 1928, din colecţia biologică a Uniunii Europene.
Au fost realizate diferite testări cu un consum de apă mai mic cu 30% şi cel de îngrăşăminte cu 40% mai redus, în condiţii de productivitate sporită. Specialiştii au prezentat 12 variante de lucru cu plante altoite şi nealtoite, cu doze variabile de îngrăşăminte chimice şi de apă. Au fost şi câteva experienţe cu Trichoderma harzianum T 22, bacterie de biocontrol utilizată pentru prevenirea unor boli ale plantelor, şi cu Azotobacter, o bacterie aerobă din grupul microorganismelor fixatoare de azot, capabilă să utilizeze în nutriţia sa nitrogenul atmosferic.
De asemenea, în lot a fost testat produsul Shungit, cu efect benefic asupra structurii şi compoziţiei microbiene a solului. Shungit este un mineral extras din regiunea Karelia (Rusia) din roci vechi de peste două miliarde de ani.
Trebuie apreciat că specialiştii fermei Agro Brava au aplicat tehnologiile corespunzătoare pentru a avea un lot de excepţie, însă condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai bune. Sigur că în urma testărilor nu s-au putut contura concluziile finale, aşa că anul viitor vor fi reluate experienţele, atât în ferma Agro Brava, cât şi în alte bazine legumicole din ţară.

Un câmp supertehnologizat
Programul a cuprins vizitarea câmpului de cultură, a halei de sortare şi de ambalare legume şi a depozitului frigorific.
Cei prezenţi au putut observa o realizare tehnologică de excepţie: culturi de morcov, păstârnac, pătrunjel, ţelină şi sfeclă roşie supertehnologizate, care pot fi întreţinute cu doar doi-trei operatori pentru un hectar. Toate lucrările se fac mecanizat şi se aplică o chimizare ponderată, totul pentru a asigura o nutriţie echilibrată şi plante sănătoase. „În general, culturile de rădăcinoase (morcov şi pătrunjel) arătau destul de bine pentru condiţiile anului 2019 şi mai ales pentru condiţiile în care un fermier îşi desfăşoară activitatea în legumicultură pe o suprafaţă atât de mare. M-au impresionat toate maşinile şi utilajele din depozit, faptul că ferma dispune de instalaţii de irigare prin picurare şi de bazine unde se fac soluţiile pentru tratamentele fitosanitare şi soluţiile nutritive”, a apreciat Victor Lăcătuş, omul de ştiinţă care o viaţă întreagă a activat în conducerea ştiinţifică a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra.
„Sunt onorat că am fost aleşi să participăm la acest proiect. Roşia a fost prezentă în ferma noastră în trecut; nu pe suprafeţe mari, dar am cultivat-o. În prezent, suntem cunoscuţi în piaţă ca producători de rădăcinoase, structura noastră reprezentativă de culturi fiind morcovul, păstârnacul, pătrunjelul, ţelina, ridichea neagră, cartoful extratimpuriu, ceapa şi sfecla roşie”, a declarat Paul Dumitru Muşat. Acesta a vorbit despre o investiţie majoră pentru ferma Agro Brava, şi anume punerea în funcţiune a unei staţii de pompare a apei cu priză directă în Canalul Dunăre Marea Neagră, care să irige culturile legumicole.

Producţia autohtonă de seminţe trebuie revigorată
Agro Brava a participat la acest proiect pentru că este interesată nu doar de producţie, ci s-a remarcat ca partener pentru tot ce înseamnă cercetare agricolă. „Suntem nevoiţi să cumpărăm hibrizi de morcov şi alte legume din străinătate. Să nu uităm că România a avut tradiţie în cercetarea-dezvoltarea legumicolă. Din păcate, după 1990, producţia de seminţe de legume a avut un trend descendent. De aceea au venit masiv importurile. Nutrim speranţa ca staţiunile prin cercetătorii care se ocupă de ameliorarea şi producerea de hibrizi şi soiuri noi de legume să reuşească într-un termen destul de scurt să revină pe piaţa comercială cu sămânţa de bază, pentru a se face reînmulţiri menite să satisfacă cerinţele de calitate şi de producţie, iar noi, legumicultorii, să avem la dispoziţie materialul biologic autohton valoros”, a declarat Jeni Dumbravă, proprietara fermei din Poiana.

Un eveniment tehnico-ştiinţific excepţional
”Astăzi a fost un eveniment excepţional din punct de vedere tehnico-ştiinţific, în sensul că s-au întâlnit la aceeaşi masă cercetarea ştiinţifică şi practica agricolă. La societatea comercială Agro Brava, Jeni Dumbravă, împreună cu băiatul ei, Paul Muşat, fac o treabă excepţională. Am reuşit să facem un concept nou pe care profesorul Glăman şi-a dorit să-l pună în operă: cercetarea ştiinţifică la fermă. Şi anume în cadrul fermei să organizăm loturi experimentale, loturi demonstative şi să vedem ce se întâmplă în condiţii reale de producţie”, a concluzionat Marian Bogoescu, vicepreşedinte ASAS.


ALTOIREA LEGUMELOR CA ALTERNATIVĂ PROFITABILĂ
Activitatea de sală a cuprins opt prezentări axate pe tematica Proiectului „TomRes”, cu aplicabilitate în domeniul cultivării tomatelor, în speţă prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor, propunerea de noi cultivare şi nutrienţi pentru cultura de tomate. De asemenea, au fost abordate aspecte tehnologice privind producerea răsadurilor altoite de tomate sau altoirea semiautomatizată a roşiilor, ca alternativă mai avaajasă în spaţiile protejate.

 Paul Dumitru Musat_b

Paul Dumitru Muşat: „Am început cu ferma Agro Brava în anul 2003. Am făcut paşi mici, dar siguri! Am investit prima dată în tehnologia de câmp pentru a putea face lucrări aşa cum trebuie, apoi am trecut către desfacerea mărfii prin supermarketuri. Astfel, am construit o hală în care prelucrăm legumele, în sensul că le sortăm, le ambalăm şi le expediem către lanţurile de magazine. Ulterior am făcut investiţii în spaţii de depozitare pentru rădăcinoase, cu o capacitate de 2.000 tone, cu scopul de a avea continuitate în asigurarea ritmică a magazinelor cu marfă”.

Marian Bogoescu_b

Marian Bogoescu: Aici, la Poiana, s-a reuşit un lot demonstrativ de excepţie, dovadă că toţi vizitatorii au fost foarte încântaţi şi mulţumiţi. şi rezultatele se văd, în sensul că putem pune pe masa celor care evaluează aceste proiecte nişte rezultate care pot fi atestate statistic şi care pun în evidenţă capacitatea unor soluţii tehnologice care conduc la reducerea consumului de îngrăşăminte chimice şi de apă. Sub acest aspect a fost o reuşită

Jeni Dumbrava_b

Jeni Dumbravă: „În fermă, avem capacitate de stocare pentru 2.000 tone de morcov. Este puţin. Am dezvoltat colaborări cu mai multe lanţuri de magazine; ele vor livrări ritmice în perioada de iarnă. Din păcate, stocul de marfă se epuizează repede. De aceea, încurajăm legumicultorii să cultive rădăcinoase pentru că nu reuşim noi să producem în ţară cât se consumă!”


Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)

 

 

Vizualizat: 865 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?