Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Saaten Union şi Rapool - de la o 9 perspectivă, la profesioniştii rapiţei

Publicat: 02 iulie 2018 - 13:39
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultima zi a lunii mai, în ferma Agromec Vişina din judeţul Olt, administrată de Ştefan Stănescu (cunoscut fermierilor ca dezvoltator al aplicaţiei Agriso), şapte din cei opt participanţi la concursul „Profesioniştii rapiţei Rapool” ne-au prezentat variantele tehnologice alese pentru un profit cât mai bun! 

Mihaela Radu, marketing manager & product manager la Saaten Union & Rapool România, a trecut în revistă rezultatele obţinute anul trecut în ferma Agro Cocora şi mai ales cheltuielile, care au fost mult mai mari decât anul acesta. Şi nu din pricină că fermierii nu şi-ar fi dorit soluţii complexe, ci, mai degrabă, pentru că realităţile din teren i-au împiedicat să se desfăşoare; de la semănatul foarte târziu, pe 22 septembrie anul trecut, până la precipitaţiile de doar 15 l/mp din ultimile două luni, coroborate cu alternanţa perioadelor foarte calde în miez de iarnă, dar şi cu căderile de zăpadă în primăvară.

Profesioniştii rapiţei RapoolClick pe poza pentru galerie!
Hibrizii de rapiţă Rapool nu s-au dat bătuţi de condiţiile de mediu
În mod cu totul surprinzător, anul acesta rapiţa din terenul competiţiei fermierilor arată mai mult decât bine, chiar nesperat de bine. Anul acesta Ştefan Stănescu se pare că a fost cel mai cheltuitor cu rapiţa din careul profesioniştilor, investind suma de 2.245 lei, pe când Dan Balaban a ales să investească doar 1567 lei. Fermierul credea că şi această cheltuială va fi inutilă în momentele în care a aplicat tehnologia, dar iată că acum era plăcut impresionat de cât de bine se prezenta hibridul ales -Shrek). Saaten Union s-a orientat spre fermierii cu rezultate bune şi mai experimentaţi în cultivarea rapiţei, deşi mai mult de jumătate dintre fermierii prinşi în această competiţie sunt tineri şi chiar foarte tineri. Aşa cum sunt Mihai Drăgoi, 23 ani, care a schimbat bătăturile de la clapele pianului cu cele de la manşa utilajelor agricole, sau Liviu Ciocan, 29 ani, alături de agronomi cu vastă experienţă, precum Costel Boagiu sau Marcel Mincan.
Hibrizii Rapool - Saaten Union fac parte din competiţie (Dariot - de trei ori, Dalton, Shrek, Sherpa, Cristal şi Phonix CL) şi au participat cu toată priceperea lor genetică la dorinţele de succes ale fermierilor din competiţia profesioniştilor rapiţei, completând, nesperat de bine (fiecare fermier a scos în evidenţă rolul jucat de potenţialul de luptă al hibrizilor Rapool) lipsurile tehnologice şi capriciile vremii!

Competitorii şi tehnologiile folosite pentru cel mai grozav profit
Privind tabelul rezultatelor obţinute anul trecut în ferma JD Agro Cocora, se poate observa rapid că o anumită cumpătare în alegerea tehnologiilor a fost determinantă în creşterea profitului. Se poate observa, comparând datele, cum cele mai mici trei sume cheltuite au adus cele mai mari trei profituri. Anul acesta s-ar putea să fie invers!
Lotul martor nu avea al doilea tratament efectuat şi, conform afirmaţiilor lui Dan Zăviceanu, şeful de fermă de la Agromec Vişina, se vedea atacul de Sclerotinia. Planta premergătoare a fost grâul, dar seceta din toamnă nu a permis nici samulastrei de grâu să scoată capul. Deşi au arat pe 27 iulie, iar pe 28 iulie au trecut de două ori cu discul greu şi a treia oară cu un combinator (patul germinativ s-a pregătit greu, deoarece terenul era plin de bolovani), s-a semănat abia pe 22 septembrie (în aşteptarea, zadarnică, a unei ploi). Fertilizarea din toamnă s-a făcut pe 28 august cu 200 kg de complexe 18:46:0. Ştefan Stănescu a ales să facă în primăvară, chiar de Mărţişor, o fertilizare cu 150 kg de uree. Pe 5 aprilie a folosit 1 litru de Agil, iar pe 12 aprilie a venit cu 150 kg de Nitrocalcar. Pe 18 aprilie a aplicat şi un tratament cu Galera (0,25 l/ha), finalizând pe 21 aprilie cu aplicarea produselor Pictor, Mospilan, Naturamin, Raiza Mix, Atonik şi adjuvantul Retenol. Practic, tehnologia gazdei a fost cea mai scumpă.
Mihai Drăgoi, tânărul pianist fermier, administrator şi asociat unic al fermei Holocomb din Bourenii Doljului, a folosit un fertilizant de la Timac Agro (KSC II) şi două produse de la Syngenta (Karate Zeon şi Amistar Xtra), cheltuind în final 1.905 lei.
Costel Boagiu, de la Transcontinetal, a cheltuit doar 1.848 lei, folosind produsele Galera, Tilmor, Lamdex şi Folimar Boron Plus (4 kg/ha). Toţi cei trei fermieri de până acum au ales să crească hibridul Dariot, o noutate absolută din portofoliul Rapool. La cum arăta lanul, se pare că alegerea lor a fost inspirată. Deşi absolut toţi cei cinci hibrizi din lotul competiţional au făcut faţă cu bravură condiţiilor destul de improprii de cultură.
Liviu Ciocan, administrator al firmei Dancor Agro, a făcut o tehnologie de 1.756 lei, folosind Galera, Nurelle, Orius şi Lebosol Bor pentru tratamentele aplicate hibridului Dalton.
Marcel Mincan, administrator Rucela, a ales o combinaţie care să-i asigure succesul cu produsele Galera, Vantex, Amalgerol, Bortrack şi Pictor, totul încadrându-se la 2.016 lei. Hibridul ales a fost Cristal.
Mitrică Bebiţa, de la Dumismar, a cheltuit 1997,3 lei cu bunăstarea hibridului Sherpa. A folosit produse care să-i asigure avantaje la profitul final (Galera, Mospilan, Folimax Borum Plus şi Tilmor).
Cornel Constantin, Agromec Bucinişu, a avut o problemă medicală şi nu a fost prezent la eveniment. Îi dorim sănătate şi un profit excelent cu vestitul Shrek, pe care l-a cinstit cu o tehnologie în valoare de 1.863 lei (Galera, Aminosol, Tilmor şi Lamdex).
Ultimul la prezentare, dar şi cel mai zgârcit (1.567 lei), cu hibridul său Phonix CL, a fost Dan Balaban. Acesta nu a mai crezut în revenirea rapiţei şi de aceea era extrem de încântat de cum arăta lanul său la prezentare. Până la urmă, încăpăţânarea hibridului de a produce l-a făcut să-i pară rău că nu l-a tratat cu mai mult respect!
Lotul competiţiei profesioniştilor rapiţei Rapool - Saaten Union promite producţii spre 4 t/ha, ceea ce este mai mult decât se aşteptau fermierii din perspectiva condiţiilor vremii vitrege pentru cultura rapiţei, întâlnite în acest sezon. Ceea ce va aduce şi un profit puţin sperat. Dar să aşteptăm proba cântarului şi condiţiile de preţ din piaţă pentru a trage linia de finish!

 Stefan Stanescu_b

ŞTEFAN STĂNESCU A PARIAT PE NĂUT
În ferma Agromec Vişina, anul acesta grâul Durum a ocupat 400 ha, faţă de 100 ha anul trecut, cu o producţie medie de 4,6 t/ha, la un preţ de vânzare de 225 euro/tonă. Dar cea mai mare creştere a suprafeţei s-a înregistrat la năut: de la 20 ha, la aproape 800 ha! Năutul are preţ, cel puţin 550 euro/t, şi mai lasă şi azot în sol!
Anul acesta, au cultivat doar 50 ha cu floarea-soarelui (hibrizii Puntasol şi Marquesa), o cultură care cam face ravagii în sol, spune Dan Zăviceanu, tehnologul Agromec Vişina. Grâu au pus pe 1.300 ha iar rapiţă pe 1.100 ha. Atât la grâu, cât şi la rapiţă folosesc genetică diversă pentru o acoperire cât mai bună a riscurilor.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

Vizualizat: 193 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?