Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Profesioniştii rapiţei” şi-au raportat profiturile

Publicat: 10 ianuarie 2019 - 16:01
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 5 octombrie a.c., într-o mică sală de conferinţe a Hotelului Ramada din Craiova a avut loc premierea „profesioniştilor rapiţei”, protagoniştii concursului pe care Rapool l-a organizat în ferma Agromec Vişina din judeţul Olt.

Sezonul agricol 2017-2018 a fost practic al doilea consecutiv în care genetica Rapool a fost promovată în sistem competiţional, sub forma unei întreceri între fermieri, unde s-a pus accentul nu doar pe producţia în sine, cât mai ales pe profitabilitate. De data aceasta, însă, costurile cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii în toamnă au fost mult mai scăzute decât în mod obişnuit. S-ar putea spune că tehnologia ieftină a reprezentat cheia succesului, în condiţiile unui an dificil din punct de vedere pedo-climatic. „În toamnă doar s-a semănat şi s-a aplicat îngrăşământul de bază, iar din cauza secetei accentuate, rapiţa a răsărit după o lună, înregistrându-se două luni fără un strop de ploaie. Chiar şi în aceste condiţii, fermierii s-au implicat şi au luat deciziile pe care le-ar fi implementat la ei în fermă. Adică nu au profitat de faptul că noi le-am fi pus la dispoziţie toate tratamentele şi din punct de vedere financiar nu i-ar fi costat practic nimic. În final, însă, chiar dacă producţiile au fost relativ mici faţă de potenţialul genetic al hibrizilor Rapool, la investiţiile făcute s-au obţinut profituri mulţumitoare. Pentru că noi oricum am premiat profitul pe hectar. Nu producţia cea mai mare a fost scopul", a ţinut să precizeze Mihaela Radu, marketing manager & product manager la Saaten Union şi Rapool România.

Profesioniştii rapiţei_b

Reţeta profitului
Pentru ca experienţa să fie relevantă, fiecărui fermier din cei opt intraţi în competiţie i-a fost alocată o suprafaţă de 1,8 hectare, aceştia urmând să aleagă hibrizii şi tehnologiile de cultură. Întrucât condiţiile din toamnă nu au permis prea mult spaţiu de manevră la capitolul investiţii, deciziile luate în primăvară au fost hotărâtoare. {i dacă în 2017, câştigător a fost desemnat cel care a pariat pe hibridul Phoenix, integrat în sistemul de producţie Clearfield, anul acesta s-a impus un fermier care a ales să cultive hibridul Cristal. Astfel, pentru a termina primul în această competiţie, Marcel Mincan, administratorul societăţii Rucela, a realizat o producţie de 3.112 kg, cu o investiţie de 2.016,75 lei. Tehnologia sa de producţie s-a bazat pe produsele Galera, Vantex, Amalgerol, Bortrack şi Pictor. De menţionat faptul că toate calculele s-au raportat la preţurile de listă, aşadar fără a ţine cont de obişnuitele discount-uri. „La cheltuieli a fost contabilizat şi costul pentru efectuarea lucrărilor agricole, mai puţin arenda, care oricum ar fi fost aceeaşi pentru toţi. Tratamentele au fost la preţ de listă, sămânţa la preţ de listă. Aşadar, genetica Rapool performează şi în condiţii de tehnologii intensive, dar şi atunci când investiţiile nu sunt atât de mari, în ani agricoli buni sau în sezoane mai puţin favorabile", constata Mihaela Radu.

Hibrizi cu productivitate ridicată
Din considerente obiective, Marcel Mincan a lipsit de la festivitatea de premiere a competiţiei „Profesioniştii rapiţei", dar şi-a trimis un reprezentant pentru a ridica premiul în valoare de 1.500 de euro.
Locul doi în această întrecere, Constantin Boagiu, acţionar majoritar la firma Transcontinental, a fost în schimb prezent la eveniment şi a plecat acasă cu cecul de 1.000 de euro oferit de Rapool. El a optat în primul rând pentru hibridul Dariot, o adevărată „maşinărie de produs rapiţă", după cum a fost descris de către reprezentanţii companiei. Economist de profesie, fermierul din judeţul Teleorman a obţinut o producţie de 2.769 tone, în condiţiile în care a cheltuit 1.848,25 lei. „M-am străduit să reduc pe cât posibil cheltuielile şi să obţin un profit cât mai mare", s-a justificat acesta. O filosofie după care se ghidează şi în activitatea din ferma proprie. În anul agricol 2017-2018, Constantin Boagiu a cultivat o suprafaţă de 437 hectare cu rapiţă, din care 80 la sută a fost alocată hibrizilor Rapool, iar producţia medie obţinută a fost de 3.825 kg/hectar.

„Nu am mai văzut ploaie de vreo trei luni"
În ceea ce priveşte sezonul 2018-2019, acesta a alocat culturii de rapiţă o suprafaţă de 300 hectare, dar din cauza lipsei precipitaţiilor nu a răsărit nimic până la data la care ne-am întâlnit. „Nu am mai văzut ploaie de vreo trei luni. Probabil voi fi nevoit să întorc rapiţa, deşi specialiştii recomandă să mai aşteptăm până la sfârşitul lunii octombrie. Se anunţă o toamnă mai lungă şi s-ar putea să ne salvăm cultura", susţine fermierul din Plopii Slăviteşti. Pentru a nu mai depinde atât de mult de condiţiile climatice, şi-a propus să reabiliteze vechiul sistem de irigaţii, pentru a-l repune în funcţiune. Cu toate acestea, rapiţa rămâne pentru el o cultură profitabilă. Anul acesta, a vândut-o direct din câmp cu 1.425 de lei tona.

Agriso ridică miza
Poziţia a treia în competiţia profesioniştilor rapiţei a revenit lui Cornel Constantinescu, de la Agromec Bucinişu, care a ales hibridul Shrek, de la care a recoltat 2.759 de kilograme, investind 1.862,5 lei. Pentru această performanţă, el a fost recompensat cu 500 de euro din partea Rapool. De notat faptul că între locul 3 şi locul 4, ocupat de Mihai Drăgoi (Holcomb), diferenţa de profit a fost de numai 5 lei! Atât de echilibrată a fost întrecerea.
Gazda câmpului experimental, {tefan Stănescu a promis să recompenseze, la rândul său, câştigătorul competiţiei din acest an cu un GPS de ghidaj din partea Agriso, acea aplicaţie de management al fermei dezvoltată în cadrul societăţii Agromec Vişina. „Agriso este o aplicaţie pe care am dezvoltat-o din nevoie. În urma utilizării la noi în fermă ne-a crescut productivitatea cu 22 la sută. După patru ani de dezvoltare, a ajuns să fie utilizată în circa o sută de ferme, care însumează peste 10.000 de hectare", susţine {tefan Stănescu.

Mihaela Radu_b

Mihaela Radu: „Încercăm să explorăm mai multe zone din ţară, astfel încât tehnologiile câştigătoare să fie un plus de valoare pentru agricultura din România la cultura de rapiţă".

Constantin Boagiu_b

Constantin Boagiu: „Am cheltuit în jur de 1.800 de lei pe hectar, ceea ce înseamnă că am realizat un profit destul de bun. Per ansamblu, însă, a fost un sezon mai slab decât precedentul, când am recoltat în medie pe hectar 4.670 kg, pe o suprafaţă de 165 de hectare".

EXPERŢII RAPIŢEI SE ÎNTREC LA BUZĂU
Dacă prima astfel de competiţie s-a desfăşurat în Ialomiţa, după care întrecerea s-a dat în judeţul Olt, pentru sezonul agricol 2018-2019 bătălia pentru cea mai profitabilă tehnologie la cultura de rapiţă s-a mutat în judeţul Buzău, la Amaru, în ferma societăţii Agri Consortium - Amaru Trade, tot cu opt fermieri înscrişi la start. Pe viitor se doreşte organizarea unei super-întreceri între toţi câştigătorii. Din păcate, premisele acestui sezon sunt destul de sumbre. „În momentul de faţă, noi estimăm că la nivel naţional, în sezonul agricol 2018-2019, s-a semănat în jur de 470.000 de hectare cu rapiţă, din care nu mai mult de 20 la sută se află în condiţii bune, deşi sămânţa comercializată ar fi trebuit să acopere o suprafaţă de peste 700.000 de hectare. Rapiţa a răsărit doar pe acele suprafeţe care au fost semănate la începutul lunii august. Chiar şi în acest caz, nu toţi fermierii sunt mulţumiţi. În special în sudul ţării s-a semnalat un atac masiv de purici şi de Athalia", constata reprezentanta Rapool şi Saaten Union. În condiţiile date, nu este exclus ca la vară rapiţa să fie mai bine plătită, întrucânt o producţie mai mică poate însemna o cerere mai mare şi automat o creştere a preţului de achiziţie.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/221 (ediţia 1-14 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 279 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?