Profesioniştii rapiţei din Oltenia

Datorită succesului pe care l-a avut proiectul de anul trecut, am decis să continuăm cu această experienţă într-o zonă diferită de Ialomiţa. Dacă în toamna anului 2016 condiţiile pentru cultura de rapiţă au fost foarte bune şi fermierii au investit în toamnă aproximativ 2000 de lei (preţuri de listă), în toamna anului 2017 fermierii din Oltenia nu au realizat mari investiţii, pentru că situaţia din toamnă era incertă. Binecunoscuta zicală din agricultură “Nici un an nu seamană cu altul” se aplică şi confirmă cu putere acest fapt.

În toamna anului trecut, rapiţa a fost semănată pe 22 septembrie iar aceasta a răsărit după o lună, având un stadiu vegetativ subdezvoltat la intrarea în iarnă. Deşi echipamentele de semănat au fost performante şi întreg procesul de semănat a fost asistat de tehnologia AGRISO, rapiţa nu a beneficiat de umiditatea necesară unei răsăriri optime. În zona Vişina, judeţul Olt, fermierii s-au confruntat cu o secetă cumplită, din iunie şi până la începutul lunii noiembrie nu au beneficiat de ploaie, astfel că în peste 60% din ferme rapiţa nu răsărise sau era într-un stadiu foarte mic, asemănător cu cea din proiectul “Profesioniştii rapiţei” (vezi foto).
Toleranţa foarte bună la iernare a hibrizilor Rapool şi temperaturile scăzute care s-au instalat progresiv ne-a ajutat să avem în primăvară un câmp frumos şi demn de investiţii. Astfel că în primăvara anului 2018 fermierii implicaţi în proiect s-au pus pe treabă şi i-au acordat rapiţei atenţia cuvenită.

Potenţiali campioni ai competiţiei din 2018
În această perioadă, rapiţa este într-un stadiu aproape de normalitate, însă înălţimea plantelor este mai mică faţă de anul trecut. Diferenţa între hibrizi este sesizabilă în câmp şi, de asemenea, se pot observa diferenţe între tehnologii cu acelaşi hibrid. Ponderea cea mai mare o are hibridul DARIOT, care deţine un pachet agronomic uimitor. Corelaţia dintre maturarea tulpinilor şi maturarea silicvelor este foarte bună, astfel că recoltatul hibridului DARIOT poate fi un joc câştigător pentru orice fermier. Stabilitatea la recoltare, rezistenţa la Phoma (RLM 7 inclus) şi potenţialul foarte mare de producţie sunt câteva dintre caracterele hibridului DARIOT. Acesta este un hibrid intensiv, cu o adaptare foarte bună la diferite tipuri de sol, astfel că într-o tehnologie adecvată poate fi campionul competiţiei din 2018.
La un nivel asemănător este şi hibridul DALTON, care într-o tehnologie intensivă poate oferi producţii de peste 5,5 tone pe hectar. Campania de recoltat din 2017 a fost una de succes pentru hibridul DALTON, acesta oferind producţii de peste 5 tone/ha pe suprafeţe de peste 150-200 hectare.

Mihaela RADU
Product & Marketing Manager Rapool România

FERMIERII IMPLICAŢI ÎN PROIECT
Tehnologiile fermierilor din cadrul competiţiei, în condiţiile unui an secetos ca cel din 2017/2018, vor putea fi apreciate în cadrul evenimentului “PROFESIONIŞTII RAPIŢEI” din 31 mai 2018, din ferma AGROMEC VIŞINA. Aici vom putea să analizăm împreună profitul culturii de rapiţă într-un an diferit de cel din 2016/2017.
Fermierii implicaţi în proiectul “PROFESIONIŞTII RAPIŢEI” organizat de RAPOOL ROM+NIA în colaborare cu AGRISO, în ferma AGROMEC VIŞINA, sunt:
1) Sc Agromec Vişina SRL, jud. Olt, fermierul gazdă este Ştefan Stănescu (suprafaţa fermei - 4000 ha; hibrid folosit - DARIOT);
2) Sc Agromec Bucinişu SRL, jud. Olt - Cornel Constantin (suprafaţa fermei - 1000 ha; hibrid folosit - Shrek);
3) II Dan Balaban, jud. Teleorman (suprafaţa fermei - 500 ha; hibrid folosit - Phoenix CL);
4) Sc Dumismar SRL, jud. Olt - Mitrică Bebiţă (suprafaţa fermei -1000 ha; hibrid folosit - Sherpa);
5) Sc Rucela SRL, jud. Dolj - Marcel Mincan (suprafaţa fermei - 1450 ha; hibrid folosit - Cristal);
6) Sc Holcomb SRL, jud. Dolj - Mihai Drăgoi (suprafaţa fermei -1000 ha; hibrid folosit - Dariot);
7) Sc Dancor Agro, jud. Olt - Liviu Marius Ciocan (suprafaţa fermei - 3500 ha; hibrid folosit - Dalton);
8) Sc Transcontinental SRL jud. Teleorman - Boagiu Constantin (suprafaţa fermei - 1200 ha; hibrid folosit - Dariot).

Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 15-31 mai 2018)