Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mix Rapiţă şi Floarea-Soarelui SC

Publicat: 22 martie 2018 - 12:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Culturile de rapiţă şi de floarea-soarelui reprezintă unele dintre cele mai profitabile culturi aflate în asolamentele fermierilor români. Dar ce ne facem atunci când calitatea solului şi condiţiile meteorologice nu ne ajută?

Pentru plante, carenţa reprezintă insuficienţa sau absenţa completă a elementelor indispensabile pentru păstrarea echilibrului lor biologic şi pentru buna dezvoltare a acestora. Carenţele pot avea efecte deosebit de grave asupra culturilor agricole, ducând la pierderi de producţie de până la 50%. Cum rentabilitatea culturii este unul dintre cele mai importate aspecte atunci când vine vorba despre orice verigă a domeniului agricol, Lebosol® vă oferă o soluţie de înaltă calitate germană pentru problemele cauzate de carenţele de bor, mangan şi molibden la culturile de rapiţă şi de floarea-soarelui.

foto RMix_b

Cultura de rapiţă
• Borul este necesar în special pentru dezvoltarea unui con vegetal sănătos, stimulând formarea unui sistem radicular puternic. ~n timpul înfloritului, borul este responsabil pentru aprovizionarea cu energie a procesului de fructificare şi influenţează pozitiv procesul de formare a polenului. Borul are rol şi în formarea silicvelor şi a numărului de seminţe din silicve şi creşte rezistenţa rapiţei la boli.
• Manganul este implicat activ în reacţiile enzimatice, influenţând astfel ciclul de respiraţie a plantelor, sinteza clorofilei şi întreaga fotosinteză. Manganul acţionează asupra echilibrului energetic, ajută la formarea de rădăcini secundare şi este deosebit de important în primăvară pe terenurile secetoase. Manganul creşte şi rezistenţa la iernare.
• Molibdenul este o componentă a enzimelor. El îmbunătăţeşte utilizarea azotului absorbit în plantă şi fixarea biologică a acestuia. Molibdenul este implicat şi în schimbul de fosfaţi.

Cultura de floarea-soarelui
• Borul este important pentru stimularea înfloritului şi calitatea polenului, acest microelement asigurând o maturizare uniformă. O plantă asigurată optimal cu bor poate dezvolta un sistem radicular foarte puternic.
• Manganul este implicat în controlul fotosintezei (prin aceasta influenţând pozitiv sporul de producţie) şi ajută planta să facă faţă secetei. Prin efectul său de reglare a metabolismului lipidelor, manganul asigură un conţinut ridicat de ulei.
• Molibdenul joacă un rol important în asimilarea azotului de către plante, în creşterea vegetativă, în creşterea conţinutului de proteină şi a calităţii acesteia. Floarea-soarelui este foarte sensibilă la deficitul de molibden.
Carenţa de bor se manifestă prin: clorozarea şi ruginirea frunzelor tinere, necrozarea părţii interioare a fructelor, inflorescenţă slab dezvoltată, fructificare redusă şi fructe deformate.
Carenţa de mangan se manifestă prin: pete clorotice între nervuri şi pe marginea limbului foliar, frunzele având aspect striat sau marmorat, sau prin scăderea calităţii recoltei.
Carenţa de molibden se manifestă prin frunze tinere clorotice, iar frunzele bătrâne mor. Marginile frunzelor devin necrotice şi se răsucesc uşor, lamelele frunzelor sunt reduse şi doar peţiolul creşte.
Pentru reducerea efectelor devastatoare ale carenţelor de bor, mangan şi molibden, Lebosol® recomandă produsul MIX RAPIŢĂ ŞI FLOAREA-SOARELUI SC. Este un îngrăşământ foliar de amestec cu microelemente: bor (4,1% sub formă de borat de calciu - 61 g/l B), mangan (4,8 % Mn total sub formă de oxid de Mn - 71 g/l Mn), molibden (0,5% Mo solubil în apă sub formă de molibdat de sodiu - 7 g/l Mo), sulf (9,2% S - 136 g/l S) şi calciu (9% sub formă de oxid de calciu - 133 g/l CaO).
Doza recomandată la aplicarea în cultura de rapiţă este: toamna 1-3 l/ha în faza de 6 frunze, iar primăvara 1-3 l/ha până la înflorirea completă.
La floarea-soarelui, doza recomandată este de 1-2 l/ha între faza de 4 frunze şi apariţia butonului floral.
Pentru orice informaţie suplimentară, consultaţi reprezentanţii de vânzări ai Lebosol® România SRL (www.lebosol.ro).

Echipa Lebosol® România

Logo Lebosol_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 833 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?