Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii Bărăganului

Publicat: 18 iulie 2018 - 11:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

GEORGE CHIRU este manager regional al MEWI Drajna şi răspunde - pe partea comercială - de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Buzău, adică acea parte din Câmpia Română recunoscută pentru potenţialul său agricol: Bărăganul. 

Pentru că este evident că fiecare zonă geografică îşi are specificul ei, l-am rugat pe George Chiru, dată fiind experienţa celor 10 ani de lucru cu fermierii zonei, la care se adaugă şi faptul că el însuşi cultivă pământ, să ne explice care ar fi particularităţile ce fac din agricultorii locului acei fermieri care hrănesc Europa. Iată patru dintre multele caracteristici identificate de George.

GEORGE CHIRU_b

PATRU caracteristici ale agricultorilor din Bărăgan
1) Structura diferită a solului. Câmpia Bărăganului este binecunoscută pentru solul său negru şi cu un conţinut bogat de humus, cel mai ridicat din România. Însă şi acest „sol” este diferit, uneori chiar în aceeaşi parcelă, de la uşor până la greu, fermierii fiind nevoiţi să acopere plaja de lucrări, de la pregătit până la recoltat, cu echipamente agricole adecvate. Tehnologia trebuie aleasă în funcţie de caracteristicile solului. Ei trebuie să efectueze cât mai puţine lucrări, strictul necesar, cu echipamente complexe, care într-o singură trecere să realizeze cât mai multe operaţii, de exemplu pregătirea terenului + semănat + fertilizat. Iar acolo unde este posibil, să însămânţeze direct în teren nelucrat, prin teren nelucrat înţelegând că acesta a fost recoltat şi dezmiriştit. Consider că dezmiriştitul este ultima lucrare, nu recoltatul. Deoarece...
2) Condiţiile de climă... s-au modificat drastic în ultimii 10 ani. Climatul deosebit de aspru al Bărăganului, cu veri fierbinţi şi uscate şi ierni foarte geroase, cu bătăi ale crivăţului, este şi mai capricios în prezent. Nu mai sunt ani care seamănă unul cu celălalt. Ceea ce este sigur - perioadele pentru efectuarea lucrărilor sunt din ce în ce mai mici. Astfel, fermierii trebuie să asculte glasul pământului, să intre în câmp când condiţiile permit, cu alte cuvinte, să găsească „optimul” pentru efectuarea lucrărilor. Ei trebuie să găsească „portiţele” printre fenomenele climatice caracteristice zonei: după îngheţul, bruma şi viscolul din perioada rece, aportul mare de precipitaţii sau seceta din perioadele calde ale anului. Au nevoie, astfel, de utilaje cu mai mulţi cai putere, cu lăţimi de lucru mai mari, cu viteze ridicate de deplasare, pentru că acel timp optim e scurt. {i pentru a avea randament, au nevoie de echipamente eficiente, care să consume cât mai puţin combustibil, cu cât mai puţin efort uman.

MEWIi118_b
3) Atracţia pentru tot ce e nou. Personal, consider aceasta ca fiind cea mai importantă trăsătură a fermierilor Bărăganului. Sunt permanent preocupaţi de tot ce este nou, sunt foarte bine informaţi, uneori până la cele mai mici detalii tehnice, cele care fac diferenţa. Utilizează internetul şi alte aplicaţii online (grupuri de dialog pe Facebook, grupuri de discuţii pe WhatsApp etc.), dar participă şi la târguri/expoziţii din domeniu. Pentru că, la urma urmei, fermierii moderni, performanţi, cum sunt cei din Bărăgan, vorbesc o singură limbă: high-tech. Pe de altă parte, există în zonă mulţi creatori de opinie, voci pe care le ascultă şi apoi le urmează şi alţii, deoarece rezultatele lor vorbesc pentru ei. La urma urmei, după cum spunea Henry Ford, creatorul de automobile, “nu-ţi poţi construi o reputaţie pe baza a ceea ce urmează să faci”.
4) Ambiţia de a obţine maximul posibil. De la genetică şi până la fiecare trecere în brazdă şi apoi la recoltă, fermierii Bărăganului îşi doresc performanţă. Vor să aibă şi să fie cei mai buni. Ambiţia ca virtute (nu ca viciu) este entuziasmul care are un scop. Să obţină cele mai bune producţii la hectar reprezintă o ambiţie justificată prin muncă şi investiţii inteligente, al cărui scop are un „bine”. Iar atunci când lucrezi pământul, deja vorbim de binele întregii ţări, nu doar de unul personal.

Cora KELEMEN
coordonator marketing MEWI
www.mewi.ro

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

Vizualizat: 139 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?