Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Drumul” până la recolta de 63 kg tomate/mp

Publicat: 31 ianuarie 2020 - 12:31
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Eficienţa producţiei horticole în spaţii protejate, în special în sezonul rece, depinde de o serie de factori tehnologici. Multe dintre problemele curente ale cultivatorilor de tomate au soluţii şi rezolvări aparent simple.

În cadrul seminarului Brinkman, desfăşurat la Deva la sfârşitul lunii noiembrie 2019, consultanţi şi specialişti în domeniu, împreună cu fermierii prezenţi, au încercat să răspundă la cele mai frecvente probleme cu care se confruntă sectorul horticol şi în special cultivatorii de tomate.

Una dintre cele mai interesante prezentări a fost cea a consultantului maghiar Forrai Alfréd - intitulată "Drumul meu până la 63 kg de tomate/mp". Forrai Alfréd este consultant horticol la Floratom Kft, Szeged (Ungaria) şi şi-a început activitatea în 1993, atunci când producţia era de 22 kg tomate per metru pătrat de seră. Plantele erau cultivate pe sol, în două cicluri pe an, unul în primăvară, cu o producţie de 14 kg/mp, şi unul de toamnă, cu o producţie de 8 kg/mp. Din 1994 a început cultura pe substrat iar recolta a crescut la 28,5 kg/mp, după care, an de an, sporul de producţie a fost de încă 2-3 kg/mp.

În anul 2000, odată cu achiziţia unui sistem modern de irigaţie prin picurare şi cu ajutorul primit din partea unor consultanţi olandezi şi polonezi, a ajuns la 40 kg roşii/mp, în acelaşi timp cu creşterea densităţii plantelor până la 3,5 plante/mp. Acest salt de producţie nu ar fi fost posibil fără iniţierea unor programe stricte de igienă fitosanitară, care l-a ajutat să rezolve principalele probleme de protecţie a plantelor.

A crescut productivitatea... şi odată cu ea s-au înmulţit problemele

Creşterea densităţii plantelor a făcut ca şi controlul microclimatului să devină mai dificil. De asemenea, funcţionarea sistemului de irigare prin picurare şi prevenirea înfundării acestuia au fost cele mai importante probleme întâmpinate, în acelaşi timp cu combaterea bolilor şi a dăunătorilor, respectiv măsurile de protecţie a plantelor.

Buna funcţionare a sistemului de irigare este esenţială în cazul cultivării tomatelor pe substrat. În substrat şi în cuiburile de cultură umiditatea nu trebuie să scadă sub 50%, pentru ca plantele să nu sufere şi să nu apară bolile.
Sera Floratom KftClick pe poza pentru galerie!
Totodată, în urma prelungirii timpului de cultură şi a scurtării pauzelor dintre ciclurile de producţie au apărut probleme cu păianjenul roşu pe frunze şi cu putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea). La începutul activităţii, în pauzele dintre ciclurile de producţie se foloseau vechile metode de curăţare şi dezinfecţie - "sterilizare" prin ardere de sulf în amestec cu azotat de potasiu, acţiune în urma căreia practic se forma o peliculă de acid sulfuric pe toate suprafeţele din seră. Pentru combaterea păianjenului roşu se folosea metoda arderii cu flacără directă. Acum, după arderea sulfului, urmează o spălare cu o soluţie de clor industrial "hypo" 3%, într-un volum de soluţie de 6000 l/ha, urmată de o spălare finală.

Pentru prevenirea apariţiei Pythium - căderea şi putrezirea plăntuţelor (Pythium debaryanum şi Pythium ultimum) -, boală deosebit de periculoasă, cea mai bună metodă este tot curăţarea mecanică şi golirea serelor, urmată de arderea suprafeţelor.

Combaterea biologică a dăunătorilor în seră a început-o încă din 1992. Încă din stadiile timpurii de dezvoltare a răsadurilor, în spaţiile de cultură sunt introduşi inamicii naturali (atunci este temperatura optimă).
Acum face în permanenţă monitorizarea şi combaterea dăunătorilor, în special Aculops sp. şi Tetranychus sp. Numeroase probleme ridică şi molia minieră a tomatelor (Tuta Absoluta). Pentru monitorizarea acesteia se folosesc capcane şi dacă populaţia de Tuta este mică (sub 1000 exemplare/ha), se folosesc soluţii hormonale cu eliberare controlată - Isonet T - care împiedică împerecherea insectelor. Dacă densitatea dăunătorilor creşte, atunci foloseşte capcane.

Sistemul de irigaţii şi controlul umidităţii şi al luminii

Fermierul se îngrijeşte de buna funcţionare a sistemului de irigaţii şi mai ales împiedică formarea "biofilmului bacterian", care îl înfundă şi proliferează bacteriile dăunătoare plantelor. Prevenirea înfundării sistemului de irigare prin picurare se face folosind dezinfectante pe bază de apă oxigenată (hydrogen peroxide - H2O2): Reciclean (hydrogen peroxide (35%) 125 ml/mc şi acid formic (15%) 125 ml/mc) sau Huwa-San - 40 ml/mc. Se creează astfel o apă bogat oxigenată, care este stabilă şi în condiţii de temperatură ridicată.

Există o corelaţie directă între temperatură, lumină şi umiditate (atât volumul apei folosite pentru irigaţie, cât şi umiditatea rezultată prin evaporare şi transpiraţie). Cantitatea de apă necesară plantelor este corelată cu lumina/intensitatea luminoasă (densitate maximă de energie - J/cm2). Vezi tabel.

Fertilizarea cu CO2

Aşa cum am amintit, din anul 2000, la Floratom Kft. s-a început un program riguros de control al microclimatului şi s-a ajuns ca în anul 2006 producţia de tomate să fie de 48 kg/mp. Realizarea acestei producţii nu ar fi fost posibilă fără ajutorul specialiştilor de la Brinkman şi al măsurilor riguroase de control al climatului, în special al umidităţii din aer, rezultate în urma evaporării (DWC - Drain Water Control), prin folosirea de filtre pentru lumină (agenţi de umbrire) şi suplimentarea cu CO2.

Creşterea concentraţiei de dioxid de carbon (CO2) în incinta de cultură, aşa-numita "fertilizare cu CO2”, este esenţială pentru creşterea producţiei de tomate. Controlul concentraţiei de CO2 se face folosind senzori electronici şi un sistem automat de monitorizare şi control. Practic, suplimentarea mediului cu CO2 şi menţinerea concentraţiei de dioxid de carbon în intervalul de 350 până la 450 ppm a sporit producţia de tomate cu 12%; pentru o suplimentare cu CO2 de 600 până la 700 ppm, producţia a crescut că încă 4%; iar pentru o concentraţie de 1000-1100 ppm CO2, s-a obţinut încă un plus de producţie de 1,5%.

Protecţia împotriva luminii

Cu cât este mai cald (temperatura mai ridicată), cu atât este nevoie de mai multă lumină la nivelul plantelor, pentru o asimilare netă. Dar plantele sunt sensibile la lumina directă (peste 1200-1600 J/cm2) şi au nevoie de o lumină difuză (factorul Haze 70-80). Pentru aceasta, se folosesc vopsele speciale de umbrire pentru serele de sticlă (D-FUSE şi REDUFUSE) şi pentru serele din folie (D-GREE, REDUFUSE IR, Q-HEAT şi REDUHEAT). Toate aceste produse sunt distribuite şi în România de către Brinkman.

Lumina artificială este folosită mai ales în timpul iernii. Prelungirea zilei lumină la 16-18 ore şi creşterea intensităţii luminii în timpul zilei face posibilă cultivarea tomatelor pe întreaga perioadă a anului cu rezultate deosebite. Cu lumina normală se pot obţine 60-70 kg tomate/mp, iar cu o intensitate a luminii de 10.000 lucşi se poate ajunge la o producţie de 92 kg/mp, în timp ce cu 15.000 lucşi se ating 104 kg/mp!

În ceea ce priveşte înălţimea serei şi implicit a volumului acesteia, din proprie experienţă, Forrai Alfréd a constatat că la o înălţime utilă a serei de 3 metri se poate obţine o producţie de tomate de circa 45 kg/mp; creşterea înălţimii utile la 3,5 m permite obţinerea unei recolte de 48 kg/mp, respectiv la 4 metri = 50 kg/mp, la 4,5 metri = 53 kg/mp; la 5 metri = 58 kg/mp; la 5,5 metri = 60 kg/mp şi abia la o înălţime utilă a serei de 6-7 metri producţia de tomate poate ajunge la 60-80 kg/mp.

Forrai Alfréd_b
Forrai Alfréd: „O producţie de peste 50 kg/mp nu poate fi atinsă fără un control minuţios al tuturor factorilor de microclimat, al bolilor şi dăunătorilor şi fără a folosi adiţia de CO2”.

 

TABEL: NECESARUL DE APĂ (ML/MP) PENTRU FIECARE J/CMP

 necesartabi20_b

DEFOLIERE CU ROBOTUL KOMPANO

Kompano_b
Şi în Ungaria este resimţită criza forţei de muncă, mai mult sau mai puţin calificată, pentru sectorul horticol. Această relativă criză şi costurile ridicate cu forţa de muncă au determinat introducerea unui sistem de normare şi contorizare a timpului de lucru al angajaţilor, precum şi căutarea permanentă de noi soluţii pentru mecanizarea şi automatizarea unor lucrări. Spre exemplu, pentru defoliere Forrai Alfréd obişnuieşte să închirieze un robot Kompano, produs de compania olandeză Priva.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 3099 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?