Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Demonstraţii de forţă şi precizie cu utilaje Claas

Publicat: 26 noiembrie 2018 - 15:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Agrocomerţ Holding nu a sărbătorit ziua SUA pe 4 iulie a.c., ci a ales să fie împreună cu fermierii în sudul judeţului Olt, la ferma Agromec Vişina, pentru o demonstraţie în câmp cu patru utilaje din portofoliul comercial al companiei. 

Demonstraţia a fost asigurată de un tractor Claas Xerion 4000 de care era legat un cultivator SIPTEC Master HD de 3,5 m lăţime şi de un tractor Claas Axion 830 în tandem cu implementul SIPTEC DiscoPlus 300. Şi, deoarece combinele Claas sunt cunoscute în România ca vârf de tehnologie, s-a lucrat şi cu aproape cea mai tare combină Claas - modelul Lexion 770.

Demonstraţii de forţă şi precizie cu utilaje ClaasClick pe poza pentru galerie!

Câmpul este adevărata academie a utilajelor
Aceste utilaje au evoluat la propriu în condiţii de câmp, spre analiza concretă a fermierilor prezenţi.
Motorul care pune în mişcare combina Lexion 770 este un Mercedes de 16 litri, cu 6 cilindri în linie, care “struneşte” până la 580 de cai putere. Cum utilajul era dotat cu echipamentul de rapiţă, reprezentanţii Agrocomerţ Holding, Alin Moga şi Dragoş Chircan, ne-au asigurat că trecerea la echipamentul pentru recoltat cereale păioase se face în mai puţin de cinci minute şi... o ţigară.
Motorul tractorului cu roţi egale, Xerion 4000, este tot din gama Mercedes cu 6 cilindri în linie, însă cu o capacitate cilindrică de 10 l, care poate asigura o “herghelie” de 400 CP.
Daniel Motorga, reprezentantul fabricii Siptec (fostă Papadopoulos) în România, le-a spus fermierilor că un combinator Master HD face treabă cel puţin cât utilajele concurente, dar la un preţ cu 30-50% mai jos. Discurile crestate de 610 mm, aşezate agresiv, permit o pătrundere adâncă chiar şi în soluri mai grele, iar organele de lucru de tip ancoră de cultivator sunt asistate de o protecţie hidropneumatică, care poate fi la un moment dat blocată la o anume presiune, rigidizând cele trei rânduri de cultivatoare. Moment în care protecţia este asigurată de bolţurile de forfecare. Implementul are o a treia grupă de organe de acţiune, formată din discuri canelate de nivelare de 460 mm, fixate prin blocuri din cauciuc cu diametrul de 40 mm. Rulmenţii cu baie de ulei nu necesită întreţinere şi pot fi expuşi la forţa maximă de lucru. A patra lucrare a combinatorului Master HD de la Siptec se realizează cu un tăvălug cu discuri acţionat hidraulic, care este potrivit şi pe un teren mai uscat, dar şi pe un sol mai umed.

Începutul erei Claas la Agromec Vişina
Agromec Vişina este un client important pentru Agrocomerţ Holding. În 2008, ferma a achiziţionat şase combine de recoltat Claas Tucano 320, două tractoare Claas Axion 830 şi 850 şi cinci utilaje Claas Arion 420. Astfel, începea o nouă eră în ferma administrată de Ştefan Stănescu. Era CLAAS! De curând, ferma s-a dotat cu o nouă generaţie de combine de recoltat, gama Lexion venind să acopere suprafeţele pe care le lucrează. Agromec Vişina deţine acum şi trei combine de recoltat Claas Lexion 750 şi un Claas Lexion 770, cea care a participat efectiv la demonstraţia în câmp. Cât priveşte combinele Claas Tucano 320 achiziţionate în 2008, Ştefan Stănescu spune că a vândut anul acesta trei dintre ele şi în curând le va comercializa şi pe celelalte trei rămase, deoarece cele patru Lexioane le acoperă nevoile câmpului. Agromec Vişina are şi o combină de recoltat furajele tot de la Claas (aici producătorul german de utilaje deţine primul loc în lume) - un Scorpion de 135 CP.
Fermierul Ştefan Stănescu spune că negociază cu Agrocomerţ şi achiziţia de utilaje de prelucrat solul, construite în Grecia la fabrica Siptec. Mai ales că are în fermă scarificatoare de la Siptec, dar şi două discuri de 4 m lăţime care se comportă foarte bine. Ştefan Stănescu spune că i-a plăcut cum lucrează combinatorul Siptec Master HD 350 şi chiar a demarat discuţiile cu Agrocomerţ Holding pentru a-l cumpăra.

Fermierii au privit, au pipăit şi chiar au urcat în utilajele care au evoluat în câmp
Pe Ion Vlădulescu, administratorul fermei John Green, din Tia Mare, l-am întâlnit prima dată la evenimentul Demo Claas organizat de Agrocomerţ Holding în ferma Agromec Vişina chiar pe 4 iulie, de ziua SUA! Fermierul a fost interesat de combina de recoltat Claas Lexion 770, precum şi de cultivatorul SIPTEC Master HD. S-a urcat în Lexionul 770 şi a urmărit cu atenţie modul în care combina s-a descurcat în lanul de rapiţă. Apoi i-am făcut o fotografie la coborârea din combină, aşa cum i-am făcut actualului ministru de multe ori anul trecut. La urma urmelor, fiecare fermier este ministru în ferma sa. Mai ales fermierii olteni. Dar ceea ce m-a atras cel mai mult la Ion Vlădulescu a fost faptul că este printre puţinii fermieri români care au cultura de grâu la favorite! De obicei, când vine vorba de cultura favorită, aud cel mai des cuvântul rapiţă sau porumb. Iar, în ultima vreme, chiar năut sau mazăre. Fiecare cu planta care îi asigură profitul cel mai sigur în fermă.
Deşi erau în plină campanie de recoltat, întârziată de vremea instabilă, circa 20 de agricultori au ţinut să fie de faţă la demonstraţia organizată de Agrocomerţ Holding împreună cu clientul lor reprezentativ din sudul judeţului Olt, Agromec Vişina. O demonstraţie de forţă şi precizie pentru recolte viitoare mult mai bune şi mai uşor de obţinut!


ŞTEFAN STĂNESCU A PARIAT PE NĂUT
Năutul a oferit satisfacţii anul trecut în ferma Agromec Vişina. Acum au în cultură aproape 800 ha cu năut (777,57 ha) cu soiurile Badil şi Rodin. Şi aşteaptă un an bun la această cultură. Preţul năutului este destul de volatil, dar chiar şi la limita de jos ar asigura un profit foarte bun, spune convins de reuşită tânărul fermier oltean. Media cheltuielilor per hectar la năut nu a trecut de 2.200 lei, exceptând recoltatul. În rest, pentru ferma lui Ştefan Stănescu anul agricol a fost până acum sub cel din 2017. Şi la grâu, dar mai ales la rapiţă, mediile recoltelor sunt mai mici faţă de cele de anul trecut chiar şi cu 20-30%.

LA PRODUCŢII DE 10 T/HA, GRÂUL OFERĂ CEL MAI BUN PROFIT
Ion Vlădulescu lucrează aproape 1.000 ha de teren şi afirmă cu tărie că grâul, deşi o cultură dificilă, este planta cu care face profitul cel mai bun, raportat la o medie multianuală de 8,5 t/ha. Fermierul afirmă că face trei tratamente în primăvară la grâu, iar cel de-al treilea tratament îi asigură un spor mediu de cel puţin o tonă/ha. Ion Vlădulescu cultivă soiuri de grâu româneşti şi franţuzeşti în proporţii egale. De la RAGT se laudă cu producţiile obţinute de soiul Rubisko (chiar şi peste 10 t/ha), iar de la INCDA Fundulea, în ultima vreme, foloseşte Otilia, un soi „care tinde spre 10 t/ha”. Recunoaşte că a stat mult de vorbă cu uriaşul creator de soiuri de grâu româneşti, Gheorghe Ittu, pe care îl admiră. Otilia, spune fermierul, a bătut în reţeaua ISTIS soiurile Glosa şi Dropia, soiuri asemănătoare fiziologic. Fermierul oltean a pariat şi iată că se confirmă an de an că Otilia este peste Glosa!
Ion Vlăduţescu este absolvent de geofizică în ţară şi apoi de studii de management în Olanda. Prin anii ’90 chiar a muncit în Olanda. Din discursul său se observă şcoala olandeză care scoate manageri extrem de competitivi! Acolo, în Olanda, îşi aminteşte, ca o obsesie, faptul că 7 ani de zile nu a fost nevoit să şteargă „pantofii de praf”, spre deosebire de drumurile noastre pline de colb!


Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)

 

Vizualizat: 99 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?