La drum cu reporterii Ferma
Lâna fără valoare şi laptele nepreţuit
Ioan Andrieş, din Mănăştur, jud. Arad, creşte oi de când se ştie, cu toată familia sa. Pe vremea lui Ceauşescu, din banii primiţi pe lână şi brânză şi-a luat Dacie. Acum a ajuns să dea lâna pe aproape nimic...
Zootehnia n-are sărbătoare, e sacrificiu şi sudoare!
În comuna gălăţeană Barcea, am cunoscut un tânăr crescător de animale ce se nevoieşte de câţiva ani cu îngrăşarea tăuraşilor. Dumitru Popa are 24 de ani şi în urmă cu doi ani şi-a făcut ferma lui, în ideea generoasă că îşi va rostui cât mai bine viaţa.
Ferma în care vacile dau 37 litri de lapte pe zi
Când am pornit la drum în turul organizat de Asociaţia "HolsteinRo" în cele patru ferme progresive, nu bănuiam cu adevărat ce avea să ne rezerve această mică aventură. Desigur, auzisem de ferma lui Nicuşor Şerban şi de standardele pe care acesta a reuşit să le impună, ştiam că vacile lui Petrică Azoiţei ascultă muzică simfonică de dimineaţa până seara, iar la Agrocomplex Lunca Paşcani mai fusesem în urmă cu ceva timp. În schimb, despre Panifcom Iaşi nu ştiam prea multe.
El este Neru Băican...
...ţăranul din Timiş care recoltează 20 de tone de porumb la hectar şi scoate 9 tone la grâu! Nu-i place sub nici o formă să i se spună fermier, în schimb preferă termenul de ţăran.
Balta de la Corbii Mari - între diguri instituţionale
O iniţiativă legislativă pusă în 14 februarie a.c. pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor prevede ”transmiterea unui teren sub luciu de apă, cu amenajarea piscicolă aferentă, din domeniul public al statului şi din administrarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, în domeniul public al comunei Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa”. ”Interesant!” mi-am spus şi am trecut la consultarea documentelor publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor.
SIMA 2017: Inovaţia înainte de toate
Ediţia de anul acesta a SIMA, a 77-a, a reunit la Paris principalii actorii din sectorul industriei producătoare de tehnică agricolă, de inputuri pentru agricultură şi din domenii conexe, sub deviza „Innovation First” (Inovaţia înainte de toate).
Roşiile de iarnă sau lupta lui Daea cu importul
Curios lucru: când e vorba să opună legumelor de pe alte meridiane o specie autohtonă, românii nu scot la înaintare varza (deşi au consumat-o şi dacii şi dă foi pentru sarmale), cartoful (deşi prăjit, acompaniază micii) sau fasolea (deşi e combinată cu ciolanul), ci roşia/pătlăgeaua, o legumă apărută în flora cultivată a României, cândva, pe la începutul secolului al XIX-lea. Cum a ajuns tomata, originară din America de Sud, să fie înconjurată cu haloul excepţionalismului românesc e greu de lămurit.
Oieri în căutarea unui hectar de păşune
De o parte şi de alta a şoselei care duce spre Olteniţa, vălătuci mari de zăpadă îngheţată se înşiră ca nişte purcoaie de fân. Sunt urmele îndărătnice ale unui viscol care şi-a făcut de cap zilele trecute. Urgia s-a dus, iar acum se simte, destul de firav încă, un vânticel care prevesteşte primăvara.
Subvenţie discriminatorie
Ajutorul de 10.000 de euro a divizat comunitatea crescătorilor de porcine! Ceea ce trebuia să fie o veste extraordinară pentru toţi crescătorii români de suine, tinde să se transforme într-o mare nedreptate, în care cel mai mult de pierdut vor avea, desigur, micii producători. De fapt, ei nici nu au fost luaţi în calcul în momentul în care s-a elaborat acel proiect de act normativ de către Ministerul Agriculturii, prin care se promite un ajutor minim de 10.000 de euro pentru producătorii de carne de porc care deţin un efectiv de cel puţin două sute de capete.
