19 vaci, 3 juninci, 6 vițele și 17 crescători de animale au fost ingredientele care au dat zilei de 18 septembrie 2016 o însemnătate aparte, pentru că ele au contribuit la succesul celei de-a XVI-a ediții a târgului-expoziție "Bălțata Românească" de la Băcia.
Pe 14 octombrie a.c., fermierii din Lungulețu, județul Dâmbovița, au putut admira, cântări, pipăi și gusta hibrizii de varză Syngenta, hibrizi care se pretează cel mai bine în zona lor. Atât în cultură, direct în ferma lui Mihai Neagu, cât și recoltați, în târgul de gross din Lungulețu.
În domeniul producerii de material săditor pomicol, în ultimii ani s-au conturat noi orientări în structurarea livezilor, devenind tot mai evidentă preferința pentru anumite specii pomicole, poate mult promovate și nu neapărat care au trecut examenul pieței în privința rentabilității.
Începutul lunii octombrie l-a găsit pe fermierul dobrogean Dumitru Voicu (Telu, așa cum i se adresează cei apropiați) la semănatul grâului, în comuna 23 August, în apropiere de Mangalia. Supraveghea lucrul din câmp, desfășurat de cele două mașini de semănat performante de păioase, cu o lățime de lucru de 4 m, marca Poettinger Vitasem.
Timp de 36 de ani, Maria Iacobuța a urcat toate treptele cercetării la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” Bălți, chiar dacă titlul de doctor, profund meritat, s-a pierdut undeva pe drumul dintre Kraznodar și Chișinău din cauza schimbărilor de regim politic.
Agricultura performantă se poate face și pe suprafețe mai mici, dar cu investiții pe măsură. Acest lucru a fost demonstrat în zona Ruse, de către Alexander Dimitrov, fermier bulgar care reușește să obțină, în condiții intensive de cultură, 20 tone de porumb pe hectar. Soluția este un sistem de irigare prin picurare și o investiție cu 400 euro/ha mai mare față de sistemul clasic de cultură.
La cei 41 de ani ai săi, fermierul harghitean din localitatea Cârța, fost grevist al foamei în fața Guvernului, în vara acestui an, a dezlegat în sfârșit misterul din povața bunicului său, fost brigadier la CAP, care i-a spus înainte de a părăsi pământul: „Nepoate, să nu uiți niciodată să trăiești cu timpul!”
Otilia Ioana Moraru, o tânără care își găsise “cărarea” în IT ca project manager, a schimbat macazul spre agricultură. Pentru că a moștenit gena agrară de la părinții ei. Tatăl, inginer horticol, a fost director la Pomicola Fetești, iar mama, contabilă la IAS Fetești. Acum tânăra își vede viitorul în ferma de la Burdușani, la câțiva kilometri de Fetești, printre tehnologii și provocări agricole.
Ferma Agronova deține una dintre cele patru fabrici de uscare și balotare a lucernei existente în România. O investiție de aproximativ trei milioane de euro. Acum Agronova reușește să vândă balotul de lucernă la export cu 185 euro. Afacerea este profitabilă și pentru că ferma dispune de toate verigile lanțului de producție: cultura de lucernă, utilajele de cosit și de transport, precum și fabrica de uscare. La finalul ciclului de producție, un hectar de lucernă aduce un profit de 1.000 de euro.
Studiind izvoarele istorice, aflăm că gâsca a fost domesticită în urmă cu 5500 de ani de către egipteni. Revenind în prezent, ne bucurăm că putem prezenta prima fermă de creștere a gâștelor de reproducție (pentru ouă) din România, înființata recent în satul Belfir din comuna bihoreană Tinca.