Tânărul Alin Petric, din localitatea Cetea, un mic paradis de la poalele Apusenilor, de trei ani, este prezent pe piaţa produselor tradiţionale cu bunătăţi culinare rare: dulceţuri din fel şi fel de fructe şi legume sau chiar din lapte.
O vorbă românească străveche spune că zootehnia a scos dintotdeauna sărăcia din casa ţăranului. Din fericire sau din păcate, vorba a rămas valabilă până în zilele noastre. Iar în condiţiile în care, din diverse motive, zootehnia românească a avut perioade de rămânere în urmă sau, mai degrabă, perioade în care a fost lăsată în urma altor sectoare, unii dintre cei pregătiţi în domeniu, care cred în activitatea de creştere şi exploatare a animalelor, încep a-şi da mâna pentru a contribui la supravieţuirea acestui domeniu şi, poate, chiar la dezvoltarea sa.
Luna trecută, la Centrul de Congrese şi Expoziţii Nord Oltenia din Călimăneşti, oierii montani din România şi din Franţa au sărbătorit primul an de la semnarea protocolului de colaborare în vederea metisării raselor româneşti de oi cu berbeci din rase de carne din Franţa.
Povestea vinului de la Jidvei ar fi acum incompletă fără măreţia acestui aşezământ - Castelul de la Cetatea de Baltă. Dar mie mi-a plăcut mai mult drumul printre vii şi apoi prin pădure, de la crama Jidvei, la Crama Tăuni şi apoi spre ”Le Château” de Cetatea de Baltă.
• o afacere cu potenţial de milioane• o afacere cu potenţial de milioane
În localitatea Floreşti, limitrofă Clujului, investiţiile imobiliare au cam luat locul fermelor. Cartiere întregi de locuinţe iau locul grădinilor. Totuşi, mai la capătul localităţii, încă se mai găsesc fermieri care au rezistat asaltului imobiliar. Aşa am ajuns, împreună cu Petre Daea, de la Agraria, la familia de legumicultori Teczeşiu, intrată şi ea în programul “Tomatele”.
Ce au în comun ciocolata şi biscuiţii, pe de o parte, cu balsamul pentru mâini, săpunul şi apa florală, pe de altă parte? Răspunsul este: “lavanda”. Cel puţin aşa văd lucrurile soţii Adi şi Cristina Dîrjan, doi tineri din judeţul Sălaj. După 15 ani de muncă în Italia, au revenit acasă pentru a cultiva lavandă, nuc şi alun în regim ecologic.
Tânărul Mihai Mocanu, din comuna brăileană Vădeni, şi-a dorit să urmeze cursurile Facultăţii de Horticultură şi să continue pregătirea în profesie pe o treaptă superioară - şi a absolvit doi ani de masterat - iar acum este interesat să pregătească doctoratul în ştiinţele horticole. Şi, bineînţeles, să aibă livada sa! Ei bine, şi-a văzut visul cu ochii.
Cooperativa BRAICOOP din Brăila este angajată în proiectul de cercetare Biostim, pe linia obţinerii de biostimulatori vegetali din deşeuri agricole post-recoltare şi din plante medicinale, pentru creşterea calităţii produselor agricole şi horticole.