Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Un business mereu pe plus

Publicat: 04 februarie 2017 - 16:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

An de an, conducerea colectivă a societății pe acțiuni Agroleg Silistraru, din județul Brăila, obține rezultate remarcabile în activitatea de producție. Dacă e să ilustrăm cu cifre, potrivit bilanțului pe anul 2015, cifra de afaceri a unității, una dintre cele mai reprezentative pentru agricultura din această parte a țării, s-a ridicat la 8,857 milioane de lei, iar profitul net la 1,375 mil. lei. 

„Anul trecut, am avut în cultură două soiuri de grâu care ne-au dat aproape șapte tone la hectar. Nu suntem patrioți (râde- n.r.); sunt semințe franțuzești, Atigo și Apache, care în ultimii ani ne-au răsplătit truda cu producții bune și de aceea nu am renunțat la ele. La orz ne-am închis pe 6 t/ha; producția a fost ceva mai mare, dar la vremea recoltării a venit pe neașteptate un val de ploi și am avut necazuri cu strânsul rodului câmpului. Rapița a dat 3,7 tone, recoltată în condiții bune și valorificată pe piață la un preț foarte bun. De asemenea, porumbul a depășit 12 t/ha, iar media la floarea-soarelui a sărit de 4 tone la hectar”, ne-a declarat inginerul Iosif Țicra, un specialist de marcă, cu vechi state de plată în cercetarea agricolă.

Iosif ÈšicraClick pe poza pentru galerie!

Rapița, oful fermierilor
Arhitectul marilor recolte de la Agroleg Silistraru a susținut că „iarna lui 2017 este cumva deosebită un pic pentru faptul că nu am avut strat de zăpadă la început; în schimb s-au înregistrat înghețuri la sol de -10 grade C. Rapița, care este oful nostru, al fermierilor, a rezistat, căci am introdus-o în iarnă cu... cei trei de opt pe care-i reamintesc tot timpul, de am rămas de pomină: opt frunze pe plantă, opt milimetri la rădăcină și opt centrimetri la lungimea tijei”.
În această ultimă lună a sezonului rece, în perimetrul comunelor Traian, Unirea și Urleasca, pe unde se întind cele 1.300 hectare exploatate de Agroleg Silistraru, este destulă zăpadă pe câmp. Culturile de cereale păioase de toamnă și rapița, sub mantia albă și ocrotitoare a iernii, „visează” la trezirea la viață și la drumul spre maturitate deplină. „La grâu, pare a fi ceva probleme, că am semănat târziu, în sensul că a intrat în iarnă abia răsărit, în faza de două frunze, dar din experiența celorlalți ani, eu zic că grâul rezistă. Orzul are trei-patru frați pe plantă, deci este bine înfrățit, e acoperit de zăpadă și va rezista destul de bine peste iarnă. Chiar am recoltat monoliți și nu ne facem probleme”, a susținut agronomul Iosif Țicra.

Credite bancare pentru cumpărarea de teren
La ferma Agroleg Silistraru, structura de cultură este următoarea: rapița ocupă 262 ha, grâul 150 ha și orzul 135 ha. „Am asigurat toate culturile, pentru că noi luăm credite de la bancă, deci, nu se poate face agricultură performantă cu toată subvenția pe care o primim pentru suprafața de 1.300 ha și fără ajutorul bancar. De asemenea, mai luăm credite și pentru achiziționarea de teren arabil; până la această dată, avem cumpărate în jur de 400 hectare. Prețul a ajuns și la 6.000 euro/ha; trebuie să dăm, altminteri sunt destui străini în apropiere care abia așteaptă să cumpere!”, a susținut tehnologul Agroleg.
În ceea ce privește ciclul de producție din primăvară, acesta a suferit unele modificări. „Suprafața de floarea-soarelui va rămâne cam aceeași, 170 hectare, însă vom crește ponderea culturii de soia în structură, în sensul că de la 300 ha, vom ajunge la 400 ha. Aceasta, în detrimentul lotului de hibridare la porumb, pentru că - să o spunem p’aia dreaptă - companiile producătoare de semințe și-au cam bătut joc de fermieri; nu numai că nu au plătit așa cum trebuie, scăzând prețul, dar au livrat hibrizi cu linii parentale neconforme, ceea ce a condus la obținerea unor producții mici. Și în condițiile acestea, am ajuns la concluzia că și porumbul de consum, la un randament de 13 tone/ha, este echivalent, din punct de vedere al eficienței economice și al profitului, ca și lotul de hibridare!”, a precizat inginerul Iosif Țicra.

Investiții numai pentru irigații
Irigatul este problema numărul unu la Agroleg Silistraru. „Am început scoaterea țevilor de aluminiu, pentru că nu mai găsești forță de muncă cinstită și corectă să-ți facă mutările. Și, apoi, nu poate să le efectueze așa cum trebuie în porumb; atunci am hotărât să cumpărăm tunuri de udare. Avem deja șapte și mai achiziționăm încă trei, să ajungem la 10 tunuri. Noi mai avem două rampe de udare cu lungimea de 300 m și cealaltă de 240 m, care ne asigură trei-patru udări pe o suprafață de 500 ha. În anul 1991, când am început afacerea în agricultură, am fost unitate de producerea legumelor și am reușit cu mare efort de am menținut sistemul de irigații, ceea ce este mare lucru!”, ne-a declarat Iosif Țicra, mândru de realizările sale.

Iosif Èšicra
Iosif Țicra: „Dacă nu ai profit la sfârșitul anului, nu ai bani să trăiești de la toamnă și până la prima cultură de rapiță sau de orz, ești în faliment!”

 

CULTURA CARE ADUCE PROFIT
Firesc, în businessul agricol, fiecare fermier urmărește maximizarea profitului, fără a-și asuma riscuri prea mari. „Noi anul trecut am recoltat ultimele suprafețe cu soia pe 27 noiembrie; nu am avut pierderi, ne-am închis pe 4,1 tone la hectar, dar am avut și parcele care ne-au dat și 5.000 kg boabe/ha. E drept, cumpărăm sămânța direct de la producătorul american la un preț destul de piperat, însă producțiile realizate sunt pe măsură. Soia este o cultură costisitoare, în primul rând dacă ne gândim la erbicidări. Produsul care ne rezolva problema pe partea de dicotile - Basagran-ul - este scos din uz. Acum au intrat pe piață noi soluții de erbicidare și mă gândesc la Corum plus Dash, produse care sunt ceva mai scumpe, dar obligatoriu trebuie să intre în schema de tratament fitosanitar. Avem cheltuieli de 3000 lei/ha, dar putem scoate un venit de 7.000 de lei, plus subvenția, care nu este de lepădat! Este venit suplimentar!”, a susținut Iosif Țicra.

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017

 

Vizualizat: 187 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Lipsesc centrele de sacrificare permanente

Lipsesc centrele de sacrificare permanente

Dezbinată de lupte interne şi acuzaţii de tot felul, comunitatea crescătorilor de ovine se scaldă în ape tulburi, tocmai când ministrul Agriculturii, Petre Daea, a lansat programul de stimulare a consumului de carne de oaie şi a produselor din carne de oaie.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vacile superproductive, dovada progresului genetic! Cons DDA la Agromalim 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?