Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tabără: Micii producători să se orienteze spre agricultura ecologică!

Publicat: 28 august 2017 - 12:21
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

România este ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că suprafeţele sunt foarte fărâmiţate, însă asta nu ar trebui să fie un handicap pentru noi, consideră fostul ministru Valeriu Tabără.

În opinia sa, România s-ar putea să aibă un foarte mare avantaj, tocmai datorită numărului foarte mare de exploataţii de mici dimensiuni. "Dacă privim ansamblul de diversităţi de agricultură pe care le propune inclusiv zona ecologistă am putea avea de câştigat. Noi avem o experienţă oarecum similară, de dinainte de 1989, când aproape 35 la sută din piaţa produselor agroalimentare era a zonelor necooperativizate. Dar prin relaţia directă cu acele pieţe locale", susţine vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Valeriu-Tabara_bPentru a stimula producţia în acest sector, Tabără propune alocarea de subvenţii speciale. "Ar trebui date anumite subvenţii special pentru acest sector al micilor producători, aşa cum se întâmplă în Austria, în Alpii francezi, sau în Alpii italieni, dar şi în Elveţia. S-ar putea înfiinţa sere şi solarii pentru legume în zone de munte", e de părere fostul şef de la Agricultură.

Cu ocazia Zilei Grâului, eveniment organizat la sfârşitul săptămânii, la Timişoara, acesta a avertizat că în ciuda producţiilor istorice anunţate la culturile păioase, recolta de porumb din această toamnă va avea mult de suferit. "Perspectivele campaniei de recolat din toamnă nu sunt cele mai bune. Producţia de porumb va fi mult diminuată. Iar aici nu e vorba de o secetă pedologică, pe care o putem contracara prin lucrări tehnice", ne-a declarat Valeriu Tabără.

Potrivit acestuia, există un pericol clar de deşertificare a României. "Teren se pierde însă şi acum. Circa 150 de milioane de tone de teren se pierde în fiecare an prin erodare şi aproximativ 1,5 milioane de tone de humus, care este baza fertilităţii solurilor", spune el.

Vizualizat: 1365 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?