Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SCDA Lovrin trimite sămânţa la export

Publicat: 27 mai 2017 - 15:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ziua Câmpului a fost marcată şi anul acesta la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin, instituţie cu peste 70 de ani de existenţă, considerată a fi un adevărat etalon pentru activitatea ştiinţifică din România.

Marinel_Horablaga_bLa eveniment au participat câteva sute de fermieri din zona de vest a ţării, invitaţi să afle mai multe despre potenţialul genetic al materialului semincer creat în laboratoarele unităţii din judeţul Timiş, punându-se accent în special pe cultura de grâu. Ciprian şi Alex sunt cele două soiuri pe care SCDA Lovrin încearcă să le promoveze pe piaţa autohtonă şi nu numai. Sunt soiuri de o calitate deosebită, având un nivel al proteinei foarte ridicat.

Toată sămânţa contractată

Dacă până nu de mult activitatea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin depindea aproape în totalitate de fondurile obţinute de la bugetul de stat, în prezent instituţia bănăţeană încearcă să se gospodărească singură, găsind, se pare, soluţii de supravieţuire. "Am încheiat un contract cu distribuitorul de inputuri Alcedo, care s-a angajat să preia toată cantitatea de sămânţă produsă de SCDA Lovrin. Este vorba de cele două soiuri de grâu, tot atâtea de ovăz, doi hibrizi de porumb, un soi de soia, unul de mazăre şi o parte din producţia de muştar. Pe de altă parte, întreaga producţie de sămânţă de plante furajere este contractată pentru a fi exportată în Italia", ne-a declarat Marinel Horablaga, directorul instituţiei.

Lot experimental vechi de 50 de ani!

Cu această ocazie am putut afla şi despre un experiment de lungă durată desfăşurat în cadrul staţiunii, un model de cercetare unic la nivel naţional şi poate chiar mondial. Este vorba despre o experienţă înfiinţată în 1967, în care timp de 50 de ani pe acelaşi perimetru s-au aplicat în fiecare an 98 de combinaţii şi tipuri de îngrăşăminte chimice, într-un sistem de rotaţie. Este o experienţă care demonstrează efectele în timp ale modului de fertilizare la culturile agricole, ne explica Nicolae Dragomir.

grau-Ciprian-SCDA_Lovrin_bClick pe poza pentru galerie!"Astfel putem vedea ce se întâmplă în relaţia sol - plantă - mediu. Acest lucru este foarte important pentru că orice input din punct de vedere al modului de fertilizare al plantelor agricole are un impact direct asupra activităţii microbiene din sol, asupra sistemului radicular al plantelor, asupra conţinutului de humus şi a gradului de asimilare al acestuia, iar în final asupra calităţii şi productivităţii plantelor, dar şi asupra mediului înconjurător. Noi am măsurat aici atât aspectele cantitative, exprimate în productivitatea speciilor de plante care se succed într-un anumit sistem de rotaţie, dar în acelaşi timp ne interesează şi calitatea producţiei obţinute", ne-a declarat cel care deţine funcţia de preşedinte al filialei Timiş a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Pierdem humusul din sol!

La eveniment a fost prezent şi Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, care a dorit să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pericolul secetei atmosferice. Printre altele, spunea el, ar trebui să acordăm mai multă atenţie oscilaţiilor de temperatură, densităţii plantelor, relaţiei dintre tehnologie şi rezerva de apă din sol. "E nevoie de un sistem de gestionare corectă a tehnologiei lucrărilor solului. Este o mare greşeală ca la câmpie, în Bărăgan sau Dobrogea, să se mai facă arături de vară. În condiţiile în care România pierde în fiecare an 0,1 la sută din procentul de humus", avertiza vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care este şi cercetător senior la SCDA Lovrin.

Nicolae_Dragomir-Valeriu_Tabara_bClick pe poza pentru galerie!Protecţia plantelor din câmpul experimental de la Lovrin a fost asigurată de reprezentanţii Bayer, BASF, Innvigo şi Dow AgroSciences, iar planul de fertilizare a fost susţinut cu produse furnizate de Timac Agro. De asemenea, Arysta LifeScience s-a ocupat de tratamentul seminţelor, în timp ce Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Năvodari a intervenit cu soluţii de biostimulare şi fertilizare a plantelor.

Pe larg despre Ziua Câmpului la SCDA Lovrin vom relata în numărul viitor al revistei Ferma.

Vizualizat: 3932 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?