Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Să salvăm munţii României. Încă se mai poate!

Publicat: 15 iunie 2017 - 12:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Problemele zonei montane din România sunt numeroase iar unele aspecte concrete au fost semnalate recent, în cadrul Forumului Economic ”Agricultura, încotro?” organizat cu prilejul Târgului Agro Expo Bucovina. Judeţul Suceava este unul dintre cele mai importante judeţe montane ale României, cu suprafaţa ocupată de munţi de aproximativ 50% din teritoriu. 

Acest specific a transformat Suceava într-un vârf de lance al zootehniei montane. Astăzi, însă, efectivele de animale s-au diminuat foarte mult, faţă de anii 1990. De exemplu, la categoria bovine efectivul s-a redus la aproximativ 60%, iar la ovine situaţia este cu mult mai gravă, scăderea depăşind 90% faţă de aceeaşi perioadă. Din nefericire, în aceeaşi situaţie extrem de dificilă se află întreaga zonă montană a ţării, respectiv o treime din România, după cercetările efectuate de către Agenţia Zonelor Montane din România, cu sediul la Vatra Dornei.
În aceste condiţii dramatice, specialiştii suceveni solicită să se pună cât mai repede în operă aşa-numita Agendă Montană, care să reprezinte cu mult mai mult decât actualul cadru de politici montane. Agenda Montană ar trebui să includă măsuri, resurse, scopuri şi obiective concrete, atent monitorizate şi rapid adaptate spre a conduce la redresarea activităţilor economice şi a vieţii din arealul montan.

Munte_b
”Semnalul este cu atât mai important, cu cât efectele negative ale reducerii drastice a activităţii zootehnice în zona de munte sunt greu de combătut şi, astfel, este pus în pericol viitorul zonelor montane din România. Esenţialul rămâne.. iarba. Muntele are doar iarbă. Nu are fertilitatea solurilor din alte regiuni, care e-adevărat au şi ele problemele lor specifice. Dar, la munte, nu este altceva decât iarbă. Concret, pătura de sol fertil este de 15-20 cm, partea humică fiind extrem de fragilă. A crescut mult dependenţa de îngrăşăminte, deşi stratul fragil de sol fertil nu ar trebui forţat cu îngrăşăminte chimice aplicate, de multe ori incompetent, din dorinţa de a spori recolta. Bucovina are o componentă floristică de o diversitate şi de o frumuseţe aparte. De ce? Fiindcă sute de ani, metru cu metru, nu s-au aplicat îngrăşăminte chimice, ci organice. Acestea, în primul rând au provenit de la specia ovine - care au adus humus şi alcalinitate-, iar mai apoi şi de la alte specii, precum şi prin faptul că plantele nu se recoltează întru totul, chiar şi rădăcinile rămânând în pământ şi ajutând la îmbogăţirea solurilor montane. Ori, dacă azi zootehnia montană se află într-o atât de dramatică situaţie, ne punem problema şanselor pe care le are muntele din România”, atrăgea atenţia academicianul Radu Rey, în cadrul dezbaterii desfăşurată cu prilejul Agro Expo Bucovina 2017.

din-salaiun2_b

Produsul montan - un concept visat şi realizat. Dar nu e suficient!
Deoarece, în raport cu zona de munte, termenul de calitate a produselor alimentare este la el acasă, a fost considerată corectă şi de bun augur introducerea, recent, a conceptului de produs montan. Numai că acest pas nu reprezintă garanţia unică şi atotcuprinzătoare a redresării zonelor montane româneşti. Până la rezolvarea problemelor mai este cale lungă, una dintre cele mai alarmante îngrijorări fiind depopularea munţilor din cauze precum îmbătrânirea populaţiei şi plecarea definitivă a tinerilor în străinătate. De aceea, pe lângă acest prim pas, mai sunt necesari şi alţii, cât mai curând şi cât mai practici.
”După 40 de ani de muncă am reuşit să-mi văd visul împlinit, respectiv să văd că s-a oficializat, inclusiv la nivelul UE, conceptul de produs montan. Dar, nu este suficient. Mai sunt măsuri legislative de luat, însă şi muntenii mai au de îmbunătăţit multe dintre practicile lor de astăzi. De exemplu, dacă timp de 7-8 ani mai continuăm să aplicăm îngrăşăminte chimice, va veni pedeapsa muntelui: iarba se va resălbătici. Atunci va fi pierdută cea mai mare resursă a muntelui. Şi să nu uităm că această comoară - iarba din zona montană - a fost obţinută în sute şi sute de ani de perseverenţă neîntreruptă. Iar, acum, suntem în riscul de a pierde această realizare, în maximum 7-8 ani de zile, din cauza inconştienţei generale. Această inconştienţă are la bază incompetenţa. Vorbesc chiar despre incompetenţă la nivel de Minister al Agriculturii. În alte domenii există competenţă, dar nu există în domeniul montan. Cu excepţia Clujului şi a Iaşiului, nici universităţile nu pregătesc decât specialişti pentru marea agricultură şi nicidecum pentru mica agricultură montană. Specificul este atât de diferit, încât lucrurile pur şi simplu nu pot fi amestecate. Tocmai pentru a realiza o anumită distingere, cele mai recente propuneri pe care le-am făcut vizează introducerea conceptului de produs montan şi, ceea ce este prevăzut în strategia ţării, structurarea unui Secretariat de Stat pentru zona montană. Aici ar trebui să se adune toate problemele specifice, de la gestionarea resurselor, până la pregătirea profesională, crearea de cooperaţii pentru valorificare civilizată a produsului montan şi nu la marginea drumului ori tremurând pe lângă tarabele din pieţe ş.a.m.d..”, sublinia Radu Rey.

Agenda Montană - solicitată şi la nivel european, de către România şi Bulgaria
La nivel european, primul specialist care, încă din urmă cu mulţi ani, a ridicat problema reflectării calităţii deosebite a alimentului obţinut în zona de munte, prin atribuirea denumirii de produs montan, a fost un român, respectiv Radu Rey. Prin ulterioara punere în practică a acestei idei, muntele capătă şansa de a nu mai fi părăsit deoarece micii gospodari cu spirit de iniţiativă pot valorifica produsele obţinute sub un brand care le deschide calea spre câştiguri ceva mai mari. Însă, chiar şi în condiţiile apariţiei acestui brand, valorificarea rămâne încă insuficient de rentabilă, desfăşurându-se întâmplător şi discontinuu.
Este nevoie şi de alte repere. ”Oamenii fac, oamenii desfac. Prin calitate şi, respectiv, prin organizare putem pune pe o cale mai bună muntele din România şi din celelalte zone din Europa. Legat de organizare, subliniez că nu este deloc benefic ca aceasta să fie pe fragmente, ci în întreg sistemul. La nivel european, sistemul este construit de către europarlamentari. De aceea, recent, la Ciocăneşti-Suceava, am avut serie de dezbateri şi consultări cu europarlamentari români şi bulgari, punându-le la dispoziţie toată expertiza mea, precum şi documentaţie specifică. Astfel, reprezentanţii României au putut susţine raportul european pe zona montană, prezentat de către europarlamentarii bulgari. Pentru prima dată, în mod imperativ, raportul a devenit rezoluţie, solicitându-se instituţional organizarea europeană pentru aplicarea unor politici montane comune şi, mai mult decât politici, solicitându-se o Agendă Europeană Montană, care să devină practică în cel mai scurt timp”, menţiona Radu Rey.

Propunere: Susţinere diferenţiată pentru oaia de la munte
În cadrul celei de-a VIII-a ediţii a Forumului Economic ”Agricultura, încotro?”, desfăşurat la Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, prin vocea academicianului Radu Rey fermierii au propus oficial susţinerea financiară a sectorului de creştere a ovinelor din zona de munte prin acordarea a 28 euro/cap pentru primele 35 de oi din fermă. ”Propunerea pe care am făcut-o noi vine după un exemplu care s-a aplicat timp de 30 de ani în UE. Atunci când s-a acordat în acele ţări subvenţie de 28 euro/cap de oaie, regula lor era aplicabilă pentru întreg efectivul. Acum, am propus să ni se permită şi nouă să acordăm aceeaşi subvenţie măcar pentru primele 35 de oi din fermă. De ce? Pentru că este nevoie să refacem urgent efectivele de animale din zona de munte. Pe de altă parte, este de o necesitate extraordinară să nu pierdem îngrăşământul organic, să nu pierdem biodiversitatea de înaltă valoare şi, până la urmă, să nu pierdem şansa produsului montan românesc”, argumenta Radu Rey.
Cu acelaşi prilej, fermierilor din zona montană le-a fost prezentat proiectul de gestionare corectă a reziduurilor organice din fermele zootehnice, care prevede realizarea unor platforme de gunoi şi a unor bazine pentru colectarea urinei, adaptate la dimensiunea şi specificul fiecărei gospodării. Proiectul presupune ca, în absolut fiecare gospodărie, urina rezultată de la animale să fie colectată în bazine acoperite, pentru a nu se pierde azotul şi pentru a fi transformată în îngrăşământ organic. Astfel, se evită risipirea urinei, în milioane de litri, sub talpa adăposturilor pentru animale. Mai mult, în urma fermentaţiei, aceasta poate deveni chiar dăunătoare pentru animale, afectând starea lor de sănătate şi nivelul producţiilor.

JUMĂTATE DIN RESURSELE VEGETALE DIN ZONELE MONTANE SUNT NEVALORIFICATE 

Judeţul Suceava dispune de o suprafaţă de aproximativ 850 mii hectare, din care jumătate reprezintă păduri. Din cealaltă jumătate, aproximativ 60% (mai exact, 180 mii ha) este teren agricol, restul fiind fâneţe şi păşuni. Tradiţia arată că, ani la rând, judeţul Suceava a fost campion în producţia de lapte şi de carne, de taurine şi ovine. ”Chiar dacă, în judeţ, capacitatea este de zece ori mai mare, am ajuns ca astăzi să înregistrăm doar o oaie/ha. Mai spunea domnul academician Radu Rey că, potrivit cercetărilor, astăzi, 50% din resursele vegetale ale acestor zone montane sunt nevalorificate. Avem, aşadar, un potenţial pe care nu îl valorificăm, dar ne plângem că suntem necăjiţi. Ce facem, pentru a ne fi mai bine? Consiliul Judeţean a dezvoltat, pe Aeroportul Salcea, zona cargo. Am încheiat colaborări cu Universitatea din Suceava, pe linia analizelor alimentelor şi ale produselor obţinute, spre a fi mai uşor în clipa valorificării şi spre a se câştiga mai bine. Dar, nu este suficient şi nu depinde totul numai de ceea ce vrem şi facem la nivel local. De aceea, este nevoie de politici clare, distincte, pentru munte şi pentru zootehnie”, preciza Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava şi fost ministrul al agriculturii.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie)

Vizualizat: 238 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!