Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Păşunea curăţată de bani, nu şi de spini!

Publicat: 11 aprilie 2017 - 00:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Discuţia cu Daniel Crăciunescu, un tânăr fermier din satul Romoşel, comuna hunedoreană Romoş, aşezat la vatră după absolvirea Politehnicii la Cluj, se dezvoltă pe un subiect spinos şi dureros în acelaşi timp - cel al asocierii.

“Subiectul asociaţiilor e foarte sensibil pentru mine. Tatăl meu, Florean Crăciunescu, a constituit una în sat, însă lucrurile nu au mers spre bine încă de la început. Eram proaspăt întors de la Cluj, de la studii, şi când am văzut cât de groasă este treaba, m-am implicat şi eu să-l ajut!”, ne-a declarat tânărul în vârstă de 30 de ani. Problema este legată de păşunea comunală.

Document 1Click pe poza pentru galerie!
În urmă cu patru ani, în 2013, Florean Crăciunescu, un om cunoscut ca fiind gospodar şi iubitor de animale, a adunat 60 de crescători din Romoşel, care deţineau împreună 130 de vaci cu lapte, şi a constituit Asociaţia Agro Habitat Montan, în ideea de a concesiona păşunea, a primi subvenţiile şi a organiza mai eficient păstoritul şi a „îndrepta lucrurile, care de atâta vreme se mişcau într-o direcţie proastă”, ne declară fermierul.

Păşunea împădurită!
Imediat, noua „întovărăşire” a depus cerere la Primăria Romoş iar preşedintele ei, Florean Crăciunescu, a semnat contractul de concesiune pentru 234 hectare situate în jurul satului Romoşel. „În mod normal, trebuia să fie 480 ha de păşune, am primit mai puţin de jumătate, ca ulterior să descoperim că din 234 ha, eligibile la plată erau vreo 70-80 ha!”, a precizat Crăciunescu.
Misterul avea să se dezlege curând... „Diferenţa de păşune era acoperită de vegetaţie nedorită (mur, păducel şi alte specii de arbuşti, bine dezvoltaţi). Adică, păşunea era... împădurită! Evident, şi un copil de grădiniţă putea vedea «plantaţia» care a crescut în ani şi-n voie, numai APIA nu! Dar, probabil, că a plătit subvenţii aşa, de florile... murului!, pentru păşunea «curată» şi «supraînsămânţată!» Nu este mare lucru ca primăria să fi primit bani grei de la APIA pentru suprafaţa... împădurită!”, a susţinut Daniel Crăciunescu.
Observând că suprafeţele din teren nu corespundeau cu cele din contract, fermierul a anunţat primăria. O comisie, în frunte cu vicele, „s-a deplasat” (vorba vine!) într-o vizită de lucru pe câteva parcele! Dar nici nu a ajuns bine, că şi-a pus mânile-n cap de ce văzură! Într-una, de 20 ha, nu a putut înainta nici măcar 50 m din cauza vegetaţiei! Pădurice, nu altceva!

Primăria a plasat „cadavrul” în curtea Asociaţiei!
„La predarea păşunii către asociaţie, era normal să se întrunească o comisie, să meargă în teren şi să întocmească un proces-verbal de predare/primire! Nici vorbă de aşa ceva! Păşunea a fost predată din birou; în orb! Din punctul meu de vedere, consider că s-a procedat mişeleşte, în sensul că primăria a plasat problema ei pe umerii asociaţiei! În atâţia ani, nu s-a îngrijinit nimeni de păşune, probabil că pe hârtie este curăţată! Păşunea a fost curăţată de bani, nu de spini!”, a concluzionat Daniel Crăciunescu.

Firma de curăţire şi taxa de protecţie!
În scurtă vreme, tânărul fermier a primit o ofertă din partea unui afacerist din Satu Mare, care tot insista să încheie un contract pentru curăţirea păşunii pe banii pe care asociaţia îi va primi de la APIA. Acesta garanta că „nu vor fi probleme la eventualele controale”! Aşadar, semnarea contractului avea rolul unei taxe de... protecţie!?
Daniel Crăciunescu a refuzat! Din mai 2013 şi până în ianuarie 2014, a fost contactat telefonic de cel puţin 80 de ori, dar şi căutat la poartă! „Mi s-a oferit o sumă importantă de bani, apoi, văzând că nu cedez, am fost ameninţat!”, a susţinut Crăciunescu.
Povestea de aici începe! Tânărul fermier nu a cedat presiunilor. Apoi, a ajuns la o înţelegere cu sătenii să cureţe păşunea şi banii să rămână la asociaţie. Aşa că s-au găsit 30 de oameni muncitori, s-au format echipe dotate cu motounelte speciale, cu drujbe, a fost adus şi un tractor cu o freză şi aşa s-a reuşit „dezarborizarea” mai întâi a 110 hectare de imaş, apoi pe 40 ha. Potrivit lui Crăciunescu, s-a lucrat legal, prin ITM, s-a întocmit un caiet al zilierului, au fost depuse la Fisc declaraţii lunare, impozitele au fost plătite la zi, oamenii lucrând pe bani puţini.

Două controale, tot atâtea diferenţe!
Dar, în scurt timp, au început controalele: ba de la ITM, ba de la DSVSA, ba de la ANAF. Probabil, „comandate!” În octombrie 2015, Asociaţia s-a trezit cu APIA la poartă. S-au verificat câteva parcele de păşune şi cam atât! Raportul de control a venit după fix un an de zile!! „În 26.09.2016, când am fost la APIA Deva, inspectorii Agenţiei mi-au arătat câteva desene cu păşunea şi am observat că parcelele neverificate în timpul controlului erau delimitate prin linii drepte! Din punctul meu de vedere, consider că nu s-a măsurat corect. Într-o zonă cu tot felul de văi şi forme de relief variate, e puţin probabil să apară delimitări în linii drepte!”, susţine Căciunescu.
După care, fermierul s-a trezit cu o foaie în mână - raportul controlului! Prezenta neconcordanţe, în sensul că erau evidenţiate diferenţele de suprafaţă. Şi atât! - fără nici o sancţiune sau decizie de plată. În aceste condiţii, „am contestat actul pe motiv că nu este conform realităţii din teren şi am solicitat să vină în verificare o nouă comisie să vadă toată păşunea. Am primit un răspuns de la APIA Deva care nu avea nimic de-a face cu contestaţia, era o aberaţie!” susţine Crăciunescu.
În campania 2016, Asociaţia Agro Habitat Montan a căzut la eşantionul de control prin teledetecţie. “Raportul găseşte în 11 parcele, din cele 33 declarate (analizate până acum), o suprafaţă eligibilă cu 16 ha mai mare decât ne-a găsit la controlul în teren din 2015! Şi fără ca noi să mai fi curăţat păşunea! Urmează să analizăm şi restul parcelelor şi, probabil că suprafaţa de 16 ha va creşte. Deci, am avut dreptate când am contestat!”, a susţinut crescătorul de animale hunedorean.
Foarte interesant este că după controlul din teren, Asociaţia nu a mai primit nici un ban şi nici o decizie de plată!

Va lupta până la capăt pentru dreptate!
Situaţia păşunii din satul Romoşel a rămas incertă. Tânărul Daniel Crăciunescu este un luptător pentru dreptate şi adevăr. Spune că nu se va lăsa înfrânt şi va lupta până la capăt. „Am primit girul sătenilor, oameni apăsaţi de povara anilor grei şi de grijile unei vieţi aspre şi nesigure. Unii şi-au vândut animalele; mai bine de 40 de vaci s-au dat ori au fost sacrificate. Cât de curând fac o adunare generală cu membrii asociaţiei, să le explic problemele cu controalele APIA şi vom vedea ce vom hotărî în continuare! Apoi vom consulta un jurist. Mai mult ca sigur ne vom adresa Justiţiei”, a concluzionat ferm Daniel Crăciunescu.
Fermierul susţine că vacile sale, 40 la număr, nu le-a dat la ciurda satului, pe banii asociaţiei! Foarte aproape de saivanul exploataţiei are arendate 20 ha de teren, le-a împrejmuit cu gard electric şi acolo le-a păşunat. Acum se străduia să construiască un centru pentru prelucrarea laptelui!
În satul hunedorean Romoşel, păşunea este spinoasă ca şi arbuştii ghimpaţi crescuţi pe ea!


CONTROALE LA FIX, “COMANDATE”?!
“Chiar dacă suntem primii care am curăţat 150 ha din cele 220 primite, la noi a venit controlul a doua zi, probabil, pentru că am ales să lucrăm cu zilieri din localitate şi am refuzat firmele recomandate de alţii?”, se întreabă Daniel Crăciunescu. Acesta a adăugat cu amărăciune: „Eu bănuiesc, nu este o certitudine, că nu am curăţat păşunea cu cine trebuia şi, iată, că avem probleme. După ce am refuzat să lucrez cu cei din Satu Mare, am fost sunat şi îmi spuneau cu o precizie incredibilă când o să am controale de la ANAF, de la ITM, de la DSVSA. Ba mai mult de atât, primeam controalele cu câteva zile mai devreme decât îmi spuneau ei. Ştiau tot! Sunt adevăruri triste! Asta fără să luăm în calcul că avem şi noi, fermierii, viaţa, ferma noastră, nu doar grijile create de lipsa unei legislaţii care să ne avantajeze pe cei care vrem cu adevărat să facem ceva în folosul oamenilor, al comunităţii!”, ne-a declarat cu tristeţe în glas Daniel Crăciunescu.

 Craciunescu Daniel

Daniel Crăciunescu: “Asociaţia Habitat Montan din Romoşel a încasat o singură dată bani pe campania din 2014. Suma a fost de 220.000 lei, din care primăria a cerut o redevenţă şi un impozit însumând fix 80.000 lei! Din banii rămaşi, am curăţat iniţial 110 ha, apoi 40 ha. Am angajat un păstor sezonier, strict pe perioada când scoatem vacile la păşune. În următorul an, nu l-am mai putut ţine. De asemenea, membrii Asociaţiei au beneficiat de asistenţă medicală veterinară şi de monte artificiale pentru văcuţe, servicii plătite din banii asociaţiei. Noi toţi am făcut muncă voluntară în speranţa că lucrurile vor merge bine, însă am întâmpinat prea multe piedici!”.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 353 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?