Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pariul cu agricultura

Publicat: 20 aprilie 2017 - 13:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare (majoritatea luate în arendă) şi creşte 40 de vaci pentru lapte. A descoperit agricultura de mic copil, lucrând împreună cu tatăl său, Gheorghe.

La vârsta de unsprezece ani a urcat pentru prima dată pe un tractor. Avea un U445 achiziţionat de nou în 2001 şi pe el şi-a făcut ucenicia. „Mergeam singur la balotat sau efectuam alte munci mai uşoare. Abia aşteptam vacanţele sau sfârşitul de săptămână, să vin la sat să îl ajut pe tata”, ne mărturiseşte tânărul. Între timp a ajuns să studieze Zootehnia la USAMVB din Timişoara. Acum se află în ultimul an de studii. În tot ceea ce face pune multă pasiune, latura financiară fiind practic pe locul doi, aşa cum chiar el recunoaşte.

Catalin Alb
În toamnă, pentru prima oară, a înfiinţat 30 de hectare cu rapiţă. „Am semănat-o la sfârşitul lui august. Am avut două soiuri, dar unul nu mi-a plăcut cum a răsărit şi am semănat grâu peste el. Am rămas astfel cu doar 13 ha de rapiţă, iar suprafaţa de grâu a crescut la 30 ha. Deşi am efectuat acelaşi tip de lucrări, am utilizat aceeaşi semănătoare, am aplicat aceleaşi densităţi la semănat, aceeaşi fertilizare, acelaşi tratament după răsărire, unul din soiurile cultivate era foarte rar şi am fost nevoit să întorc cultura. Nici acum nu ştiu de unde a apărut această diferenţă”, spunea tânărul arădean.

Sfecla de zahăr, noua modă în vestul ţării
Acum şi-a propus să înfiinţeze 20 de hectare cu sfeclă de zahăr. Practic, a dublat suprafaţa faţă de anul trecut, când, tot ca o premieră, a ales această cultură. A ieşit destul de bine pentru primul an, obţinând o producţie medie la hectar de 55 de tone, cu hibridul Damian. „Puteam înregistra şi mai mult, dar ne-am confruntat cu un atac de Cercosporioză. Am tratat această boală, însă, probabil, producţia a fost afectată într-o oarecare măsură. Iniţial apăruse doar într-o anumită zonă, după care s-a extins, iar tratamentul l-am întârziat din cauza ploilor”, ni s-a confesat fermierul.
Pentru valorificarea producţiei a încheiat un contract cu fabrica de zahăr din Oradea. „Ne-a plătit 24 de euro pe tonă. Preţurile de achiziţie sunt însă diferenţiate, în funcţie de calităţi. Ei ne asigură sămânţa, dar ne şi contractează producţia, tot ei ocupându-se şi de transport. Conţinutul de zahăr scade dacă îi dai mult azot. Şi eu cum aplic gunoi de grajd şi mai fertilizez şi cu puţin azot, probabil a fost afectat procentul de zahăr din sfeclă. Noi am avut undeva între 14 şi 15 la sută”, susţine viitorul inginer zootehnist.
Tot în primăvara aceasta va aloca 5 hectare pentru lucernă, iar pe suprafaţa rămasă va semăna porumb, din care 10 hectare cu porumb pentru siloz, pentru a le asigura animalelor baza furajeră. La porumb, anul trecut a obţinut o producţie medie la hectar de peste 11 tone. Producţia de grâu a fost afectată parţial de grindină. „Pe o parcelă am recoltat în medie 6 tone, dar pe alta, unde a bătut piatra, am obţinut puţin peste 2 tone”, ne-a mărturisit Cătălin Alb. La porumb boabe mizează pe hibrizi de la Pioneer, din grupa 400 FAO, iar la porumbul de siloz preferă hibrizi de la Caussade din gama Sistem Duo. Pe de altă parte, la grâu a semănat în premieră soiurile Apache, de la Limagrain, şi Actor, creaţia companiei Biocrop. „Anii trecuţi am cultivat şi Glosa, un soi românesc, dar nu sunt mulţumit de rezultate. Chiar dacă stă foarte bine din punct de vedere al calităţii, producţia lasă de dorit. Iar mai nou cantitatea prevalează în faţa calităţii”, a constatat reprezentantul noului val de agricultori.

Foto-1aa2_b

Birocraţia omoară investiţiile
Din punct de vedere al dotărilor tehnice, este oarecum acoperit. Deţine trei tractoare, un Deutz Fahr cu încărcător frontal, de 110 CP, cumpărat în 2007 la mâna a doua din Germania, încă un Deutz de 68 CP, iar în 2014 a achiziţionat un tractor nou Case de 105 CP, cumpărat în leasing, cu 35.000 de euro. Mai deţine o presă de balotat New Holland, un plug reversibil cu trei trupiţe, un combinator şi alte utilaje pentru prelucrat solul. Parcul tehnic cuprinde şi o maşină de erbicidat purtată, de 600 litri, cumpărată de nouă. Singurul lucru care îi lipseşte ar fi o combină, pe care intenţionează să o cumpere în curând, tot la mâna a doua. Ar avea nevoie şi de un tractor mai puternic, de vreo 150 CP, pentru lucrările grele (arat, discuit). Până acum nu a accesat nici un proiect european. „Nici măcar nu am încercat să aplic pentru vreun proiect. Birocraţia este descurajantă. Mi se pare prea complicat. Cred că ar fi nevoie de o mai bună consiliere din partea autorităţilor. Să explice clar care sunt paşii de urmat şi cum poate fi simplificat tot procesul”, conchide tânărul fermier.

BĂLŢATA CARE DĂ 40 DE LITRI DE LAPTE PE ZI
Dacă latura agronomică încă o descoperă, recunoscând că mai are multe de învăţat, pe partea de zootehnie, Cătălin Alb se descurcă de minune. „Îmi plac animalele foarte mult. Am crescut pe lângă ele de mic. Vaci am avut tot timpul, dar abia din 2006 ne-am apucat serios să producem lapte şi să livrăm către procesator. În prezent, avem 40 de exemplare, cele mai multe din rasa Bălţată Românească şi câteva Holstein. Le ţinem pe stabulaţie legată, în două adăposturi semi-deschise. În următorii ani aş vrea să cresc efectivul, să ajungem undeva la o sută de animale. Vrem să investim în construcţia unui grajd, cu dotările necesare”, ne-a explicat junele fermier.
Media de producţie zilnică pe fermă e acum undeva la 20 de litri pe cap de animal, iar laptele este livrat în totalitate la Friesland. Cea mai productivă vacă este un exemplar de Bălţată, de la care a reuşit să obţină 40 de litri de lapte pe zi, timp de trei luni. Anul trecut se întâmpla asta. „Fiind zootehnist, mai mult mă bucur de astfel de realizări decât de o producţie de 12 tone la porumb, ceea ce poate obţine aproape oricine”, consideră tânărul.
Şi cum e foarte greu de găsit oameni cu care să lucreze, Cătălin Alb face aproape toate muncile în fermă. „Eu fac însămânţările artificiale, mă ocup de fătări şi de tratamente. Medicul veterinar mai vine din când în când să vadă animalele şi să se asigure că totul este în regulă. Eu fac şi raţia furajeră, iar tatăl meu o administrează”, susţine arădeanul.

Catalin Alb
Cătălin Alb:La nivelul la care mă găsesc, eu pot spune că se trăieşte din agricultură, dar nu te poţi îmbogăţi. Tot ce am câştigat până acum am reinvestit în achiziţia fie de echipamente, fie de animale”.

 


STRĂINII NE VOR PĂMÂNTURILE...

Zoltan Szabo
... avertizează Zoltan Szabo, fermier din Chişineu-Criş, judeţul Arad. Ferma Agricola Pădureni deţine un efectiv de 150 de vaci pentru lapte, din care 65 la muls, înregistrând o medie a producţiei pe cap de animal de 24 kilograme. Zilnic livrează în jur de 1.400 de litri de lapte unui procesator local. Pe lângă activitatea zootehnică, societatea administrată de Zoltan Szabo exploatează aproape 700 de hectare, toate luate în arendă.
„La noi în zonă terenurile nu sunt foarte uniforme din punct de vedere al structurii solului. Mai peste tot avem vetre de sărături, solul e mai greu permeabil, de aceea ne şi confruntăm deseori cu băltiri”, susţine fermierul. Marea sa problemă o reprezintă presiunea străinilor care vor să cumpere terenurile agricole. „Oficial se spune că 40% din terenul arabil al ţării aparţine deja străinilor, deşi eu cred că procentul este mult mai mare, dar în orice caz el va creşte în următorii ani. Pentru că e foarte greu să rezistăm în acest condiţii. Şi nu este corect, pentru că noi nu avem acces aşa de uşor la pământurile celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Practic, cred că nici nu am putea cumpăra teren dacă am dori acest lucru. Sunt restricţii care la noi nu există. Şi noi nu concurăm cu fermieri, ci cu fonduri de investiţii”, constată Zoltan Szabo.
Un reportaj realizat în ferma mixtă Agricola Pădureni citiţi în pag 48 şi 49.


Zoltan Szabo este un cititor fidel al revistei Ferma

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017

Vizualizat: 1694 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!