Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În gastronomia locală avem adevărate branduri de ţară

Publicat: 20 ianuarie 2020 - 14:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul anului recent încheiat, ministrul de resort, Nechita-Adrian Oros, a declarat oficial că va îmbunătăţi strategia privind produsele tradiţionale.

Aceasta este menită să susţină şi să promoveze mult mai accentuat la nivel european acest gen de alimente care păstrează şi continuă obiceiurile regionale şi naţionale, răspunzând exigenţelor consumatorilor în contextul actual de piaţă.

În gastronomia locală avem adevărate branduri de ţarăClick pe poza pentru galerie!

"Eu şi colegii mei ne dorim să promovăm cât mai bine produsele tradiţionale româneşti. Există o strategie a ministerului pe care am găsit-o şi pe care o îmbunătăţim, în legătură cu produsele tradiţionale, există legislaţie în domeniu, sunt câteva produse înregistrate la nivel naţional şi avem şapte produse înregistrate la nivel european, cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi Denumire de Origine Protejată (DOP). Mai avem încă patru produse în evaluare la Comisia Europeană: Plăcinta dobrogeană, Caşcavalul de Săveni, Salata de icre de ştiucă şi Salata de icre de crap", a declarat ministrul, citat de Agerpres, la deschiderea oficială a Târgului de Crăciun din Capitală.

Produse care fac mult bine imaginii României

De asemenea, titularul de la Agricultură a afirmat la începutul lunii decembrie 2019 că
”târgul de produse tradiţionale (…) este un mesaj simbolic pe care vrem să-l transmitem ţăranului român, fermierului român, tuturor celor care trăiesc în mediul rural, tuturor celor care pun în valoare materiile prime locale prin metode tradiţionale, care datează din timpuri străvechi. Aceste produse tradiţionale, alături de ţăranii ospitalieri şi gospodari din mediul rural, alături de tradiţiile care încă se mai păstrează şi de peisajele din satul românesc, fac mult bine imaginii României şi suntem datori să susţinem acest lucru”, a adăugat ministrul, dând târgul de Crăciun ca un exemplu reuşit de lanţ scurt, unde producătorul/procesatorul se întâlneşte direct cu consumatorul, fără intermediari. “Este un concept larg răspândit în Europa, la noi mai puţin, dar credem că merită să sprijinim acest demers pentru că este o activitate în primul rând mai sănătoasă atât pentru producătorii şi procesatorii mici, cât şi pentru consumatori. Noi, Ministerul, ca autoritate publică, susţinem acest tip de activitate, iar autorităţile locale au obligaţia să identifice produsele care pot deveni branduri locale şi să sprijine necondiţionat producătorii locali”, a recomandat Adrian Oros.

Şapte produse înregistrate la nivel comunitar

De asemenea, ministrul Agriculturii a precizat că la acest moment există 727 de produse tradiţionale înregistrate pe scheme de calitate româneşti. Cele şapte produse româneşti înregistrate pe sisteme de calitate europeană sunt: Magiun de prune Topoloveni - (IGP) (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Telemea de Ibăneşti - Denumire de Origine Protejată (DOP) (2016) Novac afumat din ţara Bârsei - IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi şi Telemea de Sibiu, ultimele două produse obţinând Indicaţie Geografică Protejată (IGP) în toamna anului trecut.

Noi preparate atestate naţional

Potrivit unui comunicat oficial din luna august 2019, comisia de specialitate a Ministerului Agriculturii a atestat şapte noi preparate din carne ale unor producători tradiţionali din Galaţi, Caraş-Severin şi Buzău. Astfel, în judeţul de la Dunăre, producătorul Verdesi&Co a primit atestat pentru patru produse tradiţionale obţinute din carne de porc, provenită din fermele proprii: „Muşchiuleţ de porc Ilinca”, „Cotlet haiducesc al lui Zamfir”, „Costiţă afumată Ilinca” şi „Cârnaţi de porc a lui Ignat”.
Denumirea de „Muşchiuleţ de porc Ilinca” s-a transmis din generaţie în generaţie, iar reţeta este una specifică, ce presupune prepararea cărnii prin maturare şi condimentare cu cimbru şi alte condimente, înainte de afumare.„Cotletul haiducesc al lui Zamfir” este obţinut din cotlet de porc, maturat în baiţ de condimente timp de 6-14 zile. Calitatea materiei prime şi prelucrarea cărnii prin metode tradiţionale fac ca produsul să fie caracterizat printr-un gust deosebit şi mai ales printr-o savoare specifică produselor de casă. „Costiţa afumată Ilinca” este un produs obţinut din piept de porc dezosat, maturat timp de 6-14 zile în baiţ de condimente naturale tradiţionale şi sare, preparat după o reţetă cu o vechime de peste 25 de ani. De asemenea, „Cârnaţii de porc a lui Ignat” afumaţi tradiţional se obţin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale, iar produsul obţinut se supune operaţiei tehnologice de afumare.
În judeţul Caraş-Severin, a fost acordat un atestat de produs tradiţional pentru „Cârnaţi din carne de capră ca la Soceni”. Aceştia se obţin din carne proaspătă de capră (rasa Albă de Banat) şi din pulpă de porc din gospodăria producătorului, cârnaţii fiind afumaţi la fum natural.
În judeţul Buzău, a fost acordat atestat de produs tradiţional pentru „Salamul Casa Râmniceană” şi pentru „Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană”. Salamul respectiv este un preparat culinar din carne de porc şi de vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual. Combinaţia celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite, urmate în final de procedeul de afumare, evidenţiază valoarea tradiţională a produsului finit. „Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană” sunt preparaţi din carne de oaie şi de porc preluată de la crescători din zonă şi de la fermele proprii, iar tehnologia de afumare accentuează valoarea produsului tradiţional.


JUDEŢE FĂRĂ PRODUSE TRADIŢIONALE ATESTATE

Aşa cum sublinia şi Nechita-Adrian Oros, trebuie îmbunătăţită strategia privind produsele tradiţionale, mai ales că un număr important de judeţe nu s-au învrednicit să depună dosare de atestare pentru nici un produs. Acestea sunt Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea şi Ilfov.
Să înţelegem că nu ar exista producători tradiţionali care să-şi dorească acest lucru? Noi credem contrariul!
Nu trebuie uitat că produsele tradiţionale sunt instrumente eficiente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conştiinţa şi identitatea naţională şi culturală, pe de o parte, dar şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

Vizualizat: 43 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?