Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

El este Neru Băican...

Publicat: 20 martie 2017 - 20:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

...ţăranul din Timiş care recoltează 20 de tone de porumb la hectar şi scoate 9 tone la grâu! Nu-i place sub nici o formă să i se spună fermier, în schimb preferă termenul de ţăran. 

Deşi este de profesie pantofar, face agricultură din anul 1994. Mai întâi, vreo cinci ani, a lucrat pământul cu mâinile goale. Cu coasa toca resturile vegetale şi cu sapa scotea buruienile, în loc să folosească erbicide. După care, odată cu achiziţia primului tractor, deja clasicul U650, totul a devenit din ce în ce mai interesant. Neru Băican, căci despre el este vorba, lucrează astăzi 360 de hectare, în localitatea Şandra din judeţul Timiş, iar la bătrâneţe se vede undeva pe o insulă exotică, departe de grijile şi problemele cu care se confruntă în prezent. Până atunci, şi-a propus să atingă noi standarde de performanţă, să investească în creşterea bovinelor pentru carne şi să lase moştenire totul fiului său Aaron, acum în vârstă de doar 13 ani.

Până în 1999 a practicat o agricultură de subzistenţă. Dar după ce şi-a cumpărat primul tractor, la schimb cu o maşină sport decapotabilă, o mega fiţă la vremea aceea, orizontul i s-a deschis în totalitate. „Când am urcat pentru prima dată în cabina tractorului, nu-mi venea să cred că are volanul pe mijloc”, îşi aminteşte el. Apoi, după vreo doi ani, a mai achiziţionat un tractor, tot un U650, pe care îl are şi acum. „Pe vremea aia, lumea nu lucra pământurile. Semănam grâul şi ştiam din start că nu am cum să scot ceva profit. Dar oamenii din sat m-au văzut serios şi m-am trezit că toţi vor să le lucrez pământurile, în arendă”, susţine Neru. Pentru cel mai scump teren pe care l-a achiziţionat, o parcelă de 5 ha, a plătit 7.000 de euro/ha. Dar cel mai mult i s-a propus să plătească 10.000 de euro pe o jumătate de hectar! A refuzat.

 

Neru Băican_b

 

A renunţat la rapiţă din cauza traderilor


Neru Băican nu are facultate, este un autodidact, dar vă asigur că ştie mai multe decât unii agronomi cu diplomă. Cel mai mult îi place rapiţa, deşi a renunţat la această cultură în urmă cu doi ani. „2015 a fost ultimul an în care am mai cultivat rapiţă. Pentru că este o bătaie de joc ce se întâmplă. Dacă nu te mişti odată cu ceilalţi, rişti să nu mai valorifici nimic. Cu valul trebuie să vinzi, cu valul trebuie să faci contractele. E ca o marfă perisabilă. Dacă nu o dai odată cu ceilalţi, nu ţi-o mai ia nimeni. Eşti la mâna traderilor. Dacă nu-ţi convine preţul, ai rămas cu producţia şi nu mai ai ce face cu ea”, susţine bănăţeanul. A fost primul care a avut curajul să cultive rapiţă în acea zonă, iar acum vreo patru ani a bătut recordul de producţie la această cultură. Cu hibrizii Monsanto a obţinut în jur de 6,5 t/ha.

 

Neru Băican_b


Producţii record cu hibrizii Monsanto


Cultivă grâu, orzoaică, triticale, porumb şi floarea-soarelui. La porumb, anul trecut a obţinut producţii excepţionale. Pe o parcelă de 15 ha a recoltat în medie 21 de tone! Foloseşte doar hibrizi de la Monsanto. „Au o talie mai joasă şi recoltez mai uşor, cu pierderi minime. Totodată, am viteză mai mare la recoltat. Am mizat pe hibrizii DKC5141 şi DKC5031, pentru că au calitatea de a pierde foarte repede apa din bob la maturitate. Din păcate, 2016 a fost un an cu multe ploi. La cel mai tardiv hibrid ne-am închis la 14,6 tone. Dar am pierdut mult, căci am avut umidităţi de peste 20 la sută. Neavând uscător, am fost nevoit să vând direct din câmp. Ni s-a oferit un preţ de 54 de bani pe kilogram, iar după penalităţile pentru umiditate, am rămas cu 47 de bani. Dacă aveam o grupă FAO mai mică, nu pierdeam aproape nimic la preţ”, consideră cultivatorul. Şi-ar dori ca 2017 să fie un an secetos. Pentru că, spune el, n-ar munci atât de mult, ar vinde producţia la un preţ mai bun şi nu ar rupe utilajele pe câmp. „Un fermier bun face agricultură şi în deşert”, remarca el.

Floarea-soarelui a fost, însă, cea mai profitabilă cultură pentru Neru Băican, anul trecut. „Nu am avut investiţii aşa de mari, iar producţiile au fost mulţumitoare, am recoltat în medie aproape 4 tone. Şi am vândut floarea cu 1,6 lei/kg. La porumb, chiar dacă am obţinut producţii mari, cheltuielile pe hectar au depăşit 3.000 de lei”, constata acesta.

La grâu, a obţinut şi producţii de 9 tone. Anul trecut, în schimb, a înregistrat o medie de 6,8 tone, pentru că plantele au fost culcate la pământ şi nu a recoltat în cele mai bune condiţii. A avut şi băltiri. Secretul unor producţii atât de bune este să se intervină la timp. La semănat, el merge cu densităţi de 320 kg la hectar.

Neru Băican_b


Hrană la preţuri accesibile


Şi-ar dori ca fiul său să fie interesat de agricultură, dar să ajungă un „ţăran cu facultate”. Deocamdată, pare să-i calce pe urme. „Aaron a învăţat în două ore să lucreze pe un încărcător telescopic. Muta pământ dintr-o parte în alta”, îşi aminteşte el.

Între timp, şi-a deschis şi un magazin alimentar. „Visul meu a fost să pot să dau oamenilor mâncare ieftină. De aia m-am apucat şi de creşterea vacilor de carne”. Deocamdată are 18 exemplare, din rasele Limousine, Angus şi metişi, dar şi-a propus să ajungă la un efectiv de 200 de animale în următorii ani. Se gândeşte să construiască şi un abator.



Neru Băican_b

Una dintre marile probleme cu care se confruntă este lipsa de şcolarizare a mecanizatorilor. Practic, aceştia fac tot mai greu faţă tehnologiei moderne. „După ce am achiziţionat o semănătoare Corona pentru semănat direct în mirişte, în care toate setările le faci pe calculator, m-am trezit că mă ameninţă un angajat că-şi dă demisia dacă îl pun să semene cu ea. Până la urmă a şi plecat, că nu se descurca. Un altul vroia să-i transportăm noi combina până pe câmp şi tot noi să-i facem reglajele, iar el doar să recolteze. Foarte puţini sunt calificaţi în acest domeniu”, susţine Neru.
Ca dotări tehnice, are două tractoare, un Case IH Magnum 260 şi un New Holland T6090, tot atâtea combine - una de capacitate mai mică - Case 5130 şi o alta pe şenile - Case 8240, achiziţionată anul trecut. „Am vrut o combină pe şenile pentru că nu tasează pământul aşa cum o fac cele convenţionale. Pe de altă parte, pot lucra la viteze mai mari, ceea ce înseamnă economie de timp şi de combustibil. Am un randament de lucru bun cu ea, recoltez şi 60 ha pe zi fără probleme”, ne-a explicat Neru. Pe lângă asta, dispune de toate utilajele de care are nevoie. Nu a accesat proiecte europene şi nici nu crede că va accesa vreodată. În schimb, lucrează cu băncile. În momentul de faţă are datorii la bănci de peste un milion de euro.

Neru Băican_b


EXPERIMENT: CULTURĂ ASOCIATĂ GRÂU-LUCERNĂ


„Mie tot timpul mi-a plăcut să experimentez, să fiu primul care vine cu ceva nou”, mărturiseşte Neru Băican. Mai nou, are un plan destul de îndrăzneţ. „Am nişte idei pe care vreau să le pun în practică din sezonul viitor. Rotaţia culturilor se întinde pe durata a trei ani. După grâu, cultiv porumb, apoi floarea-soarelui şi iarăşi grâu. Dar acum m-am gândit să fac altceva. În toamnă, după ce înfiinţez cultura de grâu, la o zi după vreau să semăn şi lucernă pe acelaşi teren. Nu erbicidez grâul, ca să nu omor lucerna. Vara viitoare voi recolta grâul, paiele le voi combina cu lucerna şi le voi administra ca hrană pentru vaci. Mai rămân două coase la lucerna aia, vine toamna şi pot folosi ce rămâne ca şi cultură fixatoare de azot, nu înfiinţez nimic, fac economie, după care în primăvara ce urmează, până în luna mai, recoltez încă o dată lucerna, iar în iunie ar şi seamăn porumb sau floare. De ce nu ar merge? Şi sunt şi eligibil la plata subvenţiei pentru înverzire. Pentru început vreau să încerc pe vreo zece hectare şi dacă va da rezultate, voi mări suprafaţa”, ne-a mărturisit fermierul, pardon!, ţăranul în vârstă de 43 de ani.

 

Neru Băican: „Visul meu a fost să pot să dau oamenilor mâncare ieftină. De aia m-am apucat şi de creşterea vacilor de carne”

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 1588 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!