Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De la avicultură, la ciuperci terapeutice

Publicat: 06 martie 2017 - 13:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În orăşelul Fierbinţi-Târg, domnea, pe la jumătatea lunii februarie, un ger năprasnic. Lacul de acumulare de la Dridu era un întins patinoar, acoperit cu un strat de zăpadă şi brodat pe margini cu ierburi uscate. Am intrat într-un mic salon al unei case cu etaj. Pe un scaun, lângă o fereastră, sta şi vorbea la telefon un bărbat masiv, cu barbă şi mustaţă tunse scurt. Îmi fusese recomandat ca fiind un cunoscut cultivator de ciuperci. 

Florea Păun îmi oferă o cană cu ceai. Sorb o licoare maronie cu gust puternic de ciuperci. Nu-mi displace. Începem discuţia, Despre ciuperci nu am scris niciodată până acum. Am aflat de la interlocutorul meu nişte lucruri, cred, interesante.

PleurotusClick pe poza pentru galerie!

Din fabrică, a trecut la hala cu pui
Cum a ajuns Florea să cultive o ciupercă exotică folosită în scopuri terapeutice? Povestea e mai lungă şi merită evocată.
Pe la începutul anului 1992, fostul tehnician auto, angajat cândva la Automecanica, s-a lansat într-o afacere cu profil avicol. A produs pui pentru piaţă timp de opt ani: ”Aveam trei cicluri de producţie, cu 70.000 de pui pe fiecare ciclu. Îmi creasem o micro-instalaţie de produs FNC, dar şi un mic abator, acreditat, spălam pui cu pui, nu la grămadă. Vindeam la Antefrig, dar şi la magazine mici. Aveam, aşadar, sursă proprie de FNC, abator propriu, piaţă de desfacere, dar tot nu am făcut profit. Costurile de producţie erau, la vremea aceea, în bani vechi, 15.000 de lei/kg şi eu vindeam cu 13.000 lei/kg”, îşi aminteşte Florea. Afacerea cu păsări l-a iniţiat în tainele agriculturii. Lucrase până atunci cu piese auto. Din 1992, a trebuit să-şi bată capul cum să hrănească puii, ce condiţii trebuie să le asigure, cum să-i trateze etc. Altă lume, alte griji şi cunoştinţe. ”Am întâlnit specialişti, fermieri, am citit cărţi, am fost un autodidact”, povesteşte horticultorul cum a învăţat din mers să gestioneze o afacere cu vietăţi. Hala cu păsări, după câţiva ani, nu a mai avut succes. Simţind că pierde teren în piaţa unde acţionează legi dure, omul nostru s-a interesat de cultura ciupercilor. ”L-am cunoscut pe un biolog renumit, Valentin Zăgrean, care lucra la Institutul de Legumicultură şi Floricultură Vidra. Cu ajutorul lui, am înfiinţat un laborator propriu, cu oale de fierbere, cazan de aburi, autoclave, tot ce trebuie pentru producerea ciupercilor. Am dezafectat hala unde creşteam păsări şi am amenajat spaţiul ca să produc ciuperci”, îmi evocă Florea începuturile noii sale afaceri.

Trei etape, trei specii
Antreprenorul a produs compostul în regie proprie: gunoi de pasăre, de cal (adus de la Jegălia), paie de orz, de grâu şi colţ de malţ de la fabrica de bere din Buzău. Materialul biologic, adică tulpinile-mamă, l-a cumpărat de la Arad şi de la Vidra. ”Prima dată am cultivat ciuperci Champignon. Le vindeam la Metro şi către mici comercianţi. La vremea aia nu aveam atâta cantitate cât îmi cerea piaţa. Doi ani am avut profit, apoi mi-au scăzut vânzările, fiindcă ne-au invadat importurile din Polonia şi Italia”, îşi aminteşte Florea. Producătorul nu s-a descurajat. A produs Pleurotus, fiindcă se vindea mult mai bine. Într-o serie de fotografii postate pe pagina de facebook, Florea Păun ţine în braţe, cu satisfacţie, un mănunchi mare de Pleurotus. ”Am făcut profit bun cu ciuperca asta. Alţii au căzut, eu m-am menţinut”, precizează cultivatorul de ciuperci.
Cu toate acestea, omul nu a continuat producţia de Pleurotus, a întrerupt-o acum doi, şi s-a lansat în producerea ciupercii terapeutice Agaricus blazei murill, adusă din Brazilia: ”M-a abordat o dată o femeie, cunoştinţă de-a mea, bolnavă de hepatita C. Ea cunoscuse la biserică o altă femeie care îi povestise că se vindecase cu ciuperca aceea”. Florea s-a dus în Brazilia, unde a cheltuit o sumă mare de bani, şi a învăţat cum se produce ciuperca, dar şi condiţiile de uscare, apoi a cumpărat material biologic şi l-a adus la Fierbinţi-Târg, unde a început să o cultive, ajungând la o producţie de şapte tone, din care rămâne o cantitate de 500 kg substanţă uscată.
”Din Pleurotus se face o ciorbă foarte gustoasă”, îmi spune Florea la plecare, strângându-mi mâna. Ies pe poarta păzită de doi câini. {oseaua e acoperită cu gheaţă şi zăpadă. Orăşelul se numeşte Fierbinţi-Târg, dar numele localităţii nu poate lupta cu intemperiile iernii.

La nivel european, producţia de ciuperci nu este subvenţionată, fiindcă ”nu cresc direct din sol”. Pe site-ul MADR nu am găsit date statistice referitoare la cultura ciupercilor în România. Există o Asociaţie Naţională a Cultivatorilor de Ciuperci din România, care reuneşte 60 de producători. Ca număr total la nivel naţional, ar fi o sută de producători, iar recolta de ciuperci ar ajunge la 22.000 de tone anual. Un pic mai mult de un kilogram pentru fiecare locuitor.

 

O CIUPERCĂ EXOTICĂ
Florea Păun este, la bază, tehnician auto, dar în prezent îl caută lumea să cumpere o ciupercă terapeutică, numită şi ”ciuperca lui Dumnezeu”, Agaricus blazei murill, originară din Brazilia. Florea îmi întinde un pliant verzui plin cu poze, informaţii bio-chimice şi reţete pe bază de Agaricus. Citesc că specia de ciupercă a fost ”aclimatizată pentru prima oară în România” de firma lui, iar ciuperca a fost înscrisă în ”Catalogul Oficial al Soiurilor de plante şi legume”, prin adresa nr. 254 din 14.01.2008. (Am verificat Catalogul a doua zi. ”Ciuperca lui Dumnezeu” a fost înscrisă în 2007, dar a fost radiată în 2012, cu posibilitate de comercializare până în 2015. O fi fost reînscrisă în 2016? Accesul la ediţia din 2016 a Catalogului e parolat. Îl sun pe Florea: ”Nu am reînscris-o. Am crezut că o dată înscrisă, e valabil pentru totdeauna”. Mă uit pe tarifele solicitate de autorităţi pentru înscriere. Câteva sute de euro.)

 

O POVESTE DE SUCCES?
Pe internet sunt zeci de site-uri cu referiri la anumite efecte terapeutice ale acestei specii de ciuperci, dar scopul articolului meu nu este câtuşi de puţin acela de a promova ”ciuperca lui Dumnezeu”, nici pentru a fi cultivată, nici pentru a fi utilizată în tratarea bolilor. Relatez povestea lui Florea Păun pentru a oferi cititorilor exemplul unui antreprenor care nu a încremenit în proiect, ca să folosesc expresia unui filozof român contemporan. A început cu o afacere cu profil avicol, apoi a trecut la cultivarea ciupercilor, mai întâi Champignon, apoi Pleurotus şi, finalmente, Agaricus blazei murill. Omul nu a stat pe loc, nu s-a legat de o singură preocupare. Când s-a hotărât să pună punct afacerii cu păsări, a dezafectat hala şi a reamenajat-o pentru cultivarea ciupercilor.
Am lăsat cumva impresia că v-am expus ceea ce se numeşte ”o poveste de succes”? Ţinând cont de anii în care a avut profit, da, Florea a cunoscut şi succesul antreprenorial. Dar, în prezent, relaţia cu banca îi dă mari bătăi de cap: ”Am împrumutat în 2008, 160.000 de euro, credit ipotecar, am ipotecat casa. Le-am achitat o mare parte din bani, dar m-au scos dator cu o sumă mai mare, mi-au aplicat dobândă la dobândă. M-au sunat să mă avertizeze că mă vor executa silit. Pot pierde tot ce am reuşit să fac în 25 de ani. Mă duc înapoi la momentul zero”. Nu cunosc detaliile contractuale, dar îl cred pe Florea că are o problemă majoră cu banca. Poate va ajunge la o înţelegere cu creditorul, să-i reeşaloneze datoriile.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017

Vizualizat: 897 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?