Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Brânza ține ferma pe profit

Publicat: 05 februarie 2017 - 18:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Continuăm prezentarea unei ferme de vaci de lapte din Olanda, vizitată cu prilejul deplasării organizate de Holland Dairy House în toamna anului trecut. În inima verde a Olandei - Polsbroek (provincia Utrecht) - am poposit în ferma familiei Verweij. 

Aflată în proprietatea familiei din anul 1975, ferma este acum condusă și deținută de trei frați Verweij: Cock (40 ani), Peter (31 ani) și Jaco (28 ani). Alături de membrii familiei, în fermă mai lucrează încă 3-5 angajați, în funcție de necesități, în special în mica fabrică de brânză.
Ferma Verweij are un efectiv total de 550 capete, din care 350 de vaci cu lapte, 120 ha de teren, în special pășune (numai 10 ha cultivate cu porumb pentru siloz). Producția medie este de 9000 kg de lapte/vacă/an.

Holland Dairy HouseClick pe poza pentru galerie!

Adăpost modernizat și robot pentru furajare
Ferma a trecut în ultimii ani printr-un amplu proces de modernizare, totul pentru a crește eficiența muncii și, pe cât posibil, confortul vacilor.
Modernizarea fermei și a fabricii de lapte a început în anul 2009. Apoi în 2014 adăpostul a fost extins și a fost implementat și un sistem automat de furajare. Investiția totală a fost de circa un milion de euro, din care bucătăria furajeră și robotul de furajare au costat 250 mii de euro. Costul total, inclusiv sistemul de furajare automată, a fost de circa 3.000 de euro/vacă mulsă. După modernizare, efectivul a crescut cu o sută de vaci.

Bonus pentru bunăstare
• Adăpostul este cu stabulație liberă, cu cinci rânduri de cușete individuale de odihnă, dar vacile sunt scoase pe pășune, în medie 6 ore/zi, minim 120 zile. Aceasta este condiția de bunăstare pentru ca fermierul să primească un spor de 2 euro/100 litri de lapte.
• Hrănirea se face cu un sistem automat de furajare (robot) „Trioliet Matic T45”. Robotul este practic o remorcă de furajare care circulă pe aleile de hrănire (condus de un sistem de ghidare electric). Într-o clădire din apropierea fermei se află bucătăria furajeră unde robotul prepară amestecul furajer (80 kg de furaj) și face 30 de ture/zi pentru distribuirea furajului. În fermă vacile sunt împărțite în cinci grupe de furajare, în funcție de starea fiziologică și de producția de lapte a acestora.
• Sala de muls (2x36) permite mulgerea a circa 160-170 vaci/oră, de către un singur mulgător. În timpul mulsului se administrează diferențiat supliment de concentrate.
În Olanda, în cazul fermelor de peste două sute de vaci, cel mai greu de gestionat sunt costurile cu managementul dejecțiilor. Ferma Verweij produce anual mai mult de 3000 mc de gunoi. Depozitarea și împrăștierea pe terenul agricol a acestei cantități de dejecții costă aproximativ 16 euro/mc. Alternativa pentru reducerea costurilor cu dejecțiile ar fi să cumpere mai mult teren, ceea ce nu este numai foarte dificil, ci și foarte costisitor.
În ferma Verweij se produce brânză Gouda, o specialitate olandeză. Această „brânză de fermă”, maturată minim două luni, este preparată din lapte crud, proaspăt, direct în fermă. Nu se face pasteurizare și nici alte tratamente termice nu sunt necesare, pentru a nu distruge enzimele și bacteriile din lapte. Bacteriile naturale de brânză dau „aroma” specială, gustul cremos și textura moale, specifică brânzei Gouda. În perioada când am vizitat ferma se fabricau specialități pentru sărbători: brânză cu trufe, lavandă și cu condimente italienești: pesto verde și pesto roșu.
Procedeul este relativ simplu: după închegare și presare în forme, brânza este trecută printr-un bazin cu saramură, după care calupurile de brânză sunt uscate și apoi ceruite. După două săptămâni, brânza „pleacă” din fermă spre depozitele cooperativei.

 


PRODUSUL DE FERMĂ “ÎNGROAȘĂ” VENITURILE
Fermierii Verweij ne-au spus că succesul afacerii se datorează faptului că laptele este procesat în fermă și apoi vând brânza. În medie, peste 4 milioane de litri sunt prelucrați anual în mica făbricuță din fermă, atât lapte propriu, cât și lapte de la alți membri ai cooperativei. Ferma produce aproape 500 mii kg de brânză pe an.
Așa după cum ne-au spus proprietarii, în Olanda există o cerere tot mai mare pentru produsele de fermă, iar în ultimii ani prețul brânzei a fost relativ stabil. Raportul de transformare a laptelui în brânză este de 9/1. Pentru 9 litri de lapte fermierul ar fi primit circa 2 euro, iar pentru un kg de brânză prețul primit de la cooperativă era 4,40 euro/kg.
Specialiștii din cooperativă acordă asistență și consultanță pentru prelucrarea laptelui și tot ei vând toată cantitatea de brânză produsă de cei peste 40 de membri ai cooperativei.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017

 

Vizualizat: 135 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

Un milion de euro a costat investiţia realizată de Agricost în Insula Mare a Brăilei prin care a fost redus cu 20% consumul de pesticide.

Interviu cu LUCIAN BUZDUGAN, preşedinte Consiliul de Administraţie Agricost

 

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ

Operator imagine: Claudiu Borobei

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb Ospitalitatea românilor, un brand de ţară CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?