Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bio-districtul italian - un model de organizare foarte bun de urmat

Publicat: 25 octombrie 2019 - 20:16
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În timp ce numeroşi fermieri români practică agricultura ecologică motivaţi, aproape exclusiv, de sprijinul financiar acordat din bugetul european şi naţional, reclamând apoi că piaţa produselor bio din România este subdezvoltată, fermierii italieni din regiunea Campania au făcut presiuni asupra autorităţilor regionale să se implice pentru crearea unei pieţe locale a produselor organice.

Iniţiativa fermierilor italieni a avut succes: autorităţi, asociaţii ale fermierilor, comercianţi şi agenţii de turism s-au unit şi au înfiinţat aşa numitele Bio-districte, în interiorul cărora sunt aplicate principiile agriculturii ecologice, potrivit unui articol publicat pe site-ul FAO.

Maslin_b

Regiunea micilor fermieri

Primul Bio-district a fost înfiinţat în 2009, în interiorul Parcului Naţional Cilento, în Vallo di Diano şi Alburni, acoperind un teritoriu de 3196 de kilometri pătraţi şi incluzând 37 de municipalităţi şi 400 de ferme certificate ecologic (23% din totalul fermelor certificate ecologic din regiunea Campania). Asociaţia Italiană pentru Agricultura Ecologică a avut un rol-cheie în acest demers. Un Bio-district este caracterizat mai mult decât prin aplicarea principiilor organice în activitatea agricolă: sunt avute în vedere şi relaţiile interumane, stilul de viaţă, comportamentul alimentar şi relaţia cu mediul înconjurător.
Toată lumea beneficiază de pe urma înfiinţării unui Bio-district: fermierii au acces la piaţă şi reuşesc să vândă direct consumatorilor produsele muncii lor, activând aşa-numitul ”lanţ alimentar scurt”; consumatorii află exact de unde vin produsele pe care le cumpără, existând o transparenţă totală asupra originii producţiei agricole, ei bucurându-se totodată de prospeţimea legumelor şi a fructelor; firmele de turism pot să diversifice oferta pentru clienţii lor, oferindu-le excursii cu tematică ecologică, iar autorităţile locale asigură securitatea alimentară şi locuri de muncă. Cele mai multe ferme din Cilento sunt ferme mici, care deţin cel mult cinci hectare de teren agricol, dar care pot oferi pe lângă produsele agricole şi servicii de cazare, meniuri după reţete locale şi alte servicii subsumate principiilor ecologice. Producţia agricolă din Cilento include legume, fructe, brânzeturi, preparate din carne, vin şi ulei de măsline. Seminţele sunt obţinute din culturile locale, funcţionaând aici şi o bancă de seminţe ale unor soiuri specifice regiunii Campania sau chiar arealului agricol din Cilento.


PE CÂND UN BIO-DISTRICT ROMÂNESC?

Am semnalat acest subiect, fiindcă oferă un bun exemplu pentru felul în care fermieri din alte ţări, în cazul de faţă Italia, au luat iniţiativa şi au convins autorităţile să acţioneze în interesul lor, al fermierilor, dar şi al consumatorilor şi, de fapt, al întregii comunităţi locale. E de învăţat de la ei un lucru foarte important: fermierii au avut un obiectiv şi l-au realizat cerând implicarea autorităţilor. Mecanismul a funcţionat. Bio-districtul a fost realizat. Toată lumea are acum de câştigat.
Gândindu-mă acum la fermierii din România, nu am la îndemână un exemplu de iniţiativă a lor pusă pe masa autorităţilor, iar acestea, acţionând, să ducă proiectul comunitar la bun sfârşit. La noi, când nu e ostilitate pe faţă între agricultori şi autorităţi, e o colaborare dubioasă, urmărind satisfacerea unor interese personale sau de partid. Desigur, astfel de înţelegeri sunt făcute pretutindeni, dar, uite, mai sunt şi proiecte minunate, cum este Bio-districtul din Cilento. Ar trebui încercat şi la noi! Ssau cer prea mult atât de la fermieri, cât şi de la funcţionari?

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)

Vizualizat: 63 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?