Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Atestare în ritm de melc

Publicat: 04 februarie 2017 - 23:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La ultima ediție a Târgului Apulum Agraria de la Alba Iulia, Călin Matieș, liderul Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, a transmis un puternic mesaj vizitatorilor: ”Vă rog din suflet să le transmiteți și celor de acasă să consume produse tradiționale, produse din județ. Ne dă de lucru nouă, iar banii rămân aici. Ne va fi mai bine și poate n-om pleca în alte țări”. 

Pornind de la acesta, am purtat o discuție cu acest inimos promotor al valorilor perene românești, pentru care “produsele tradiționale fac parte din moștenirea noastră culturală; așa cum face parte muzica populară, cum face parte portul popular, la fel și gastronomia face parte din istoria noastră milenară”.

Târgul Apulum AgrariaClick pe poza pentru galerie!

Un an dezastruos pentru producători
Călin Matieș a apreciat că anul 2016 a fost unul “dezastruos pentru producători, dar și pentru produsele tradiționale, în sensul că nu am avut sprijin din partea Ministerului Agriculturii. Chiar am crezut că se vrea binele micului producător, binele țării acesteia. Din 140 de producători atestați în urmă cu doi ani, anul trecut au fost doar 17”, ne declara Matieș în luna septembrie 2016. Și liderul Federației explică acest lucru prin schimbările produse la MADR în timpul guvernării tehnocrate. “Am impresia că nu mai sunt specialiști, nu știu, nu se vrea, ori există o dușmănie față de noi, producătorii de produse tradiționale. Cert este că la Târgul Internațional de la Berlin (Săptămâna Verde) de anul trecut, nu a fost prezent nici un producător tradițional român. Pe noi care de 15 ani am expus în capitala Germaniei nu ne-a invitat MADR”, a susținut agricultorul.
Federația condusă de Călin Matieș, ce cuprinde 16 asociații județene din toate zonele țării, fiecare având vreo 50 de producători, a jucat un rol esențial în reglementarea pieței produselor tradiționale. “În urma negocierilor avute cu MADR am cerut să fie mai aspră legea privitoare la atestarea produselor tradiționale, mai exact prevederile Ordinului MADR. Aceasta, pentru că în piață existau atâția producători falși de produse tradiționale, iar consumatorul era bulversat; nu mai știa ce să mai cumpere, nu mai știa care este producătorul autentic. Și să vă dau câteva exemple: mari producători de produse de panificație fabricau cozonac tradițional cu șase luni termen de valabilitate! Ce Dumnezeu! Bunica făcea cozonac la Crăciun ca să-l mâncăm la Paști!? Unii fac pâine de nu știu care, cu făină din Ungaria, brânză de Sibiu cu lapte din Polonia. Sau exista un important producător de mezeluri din București care avea în lucru cârnați ardelenești, având în compoziție slănină, declarată ca fiind… carne, iar produsul era înregistrat ca tradițional!”, sesizează Matieș.

Produsele tradiționale atestate sunt puține
Producătorul din Alba nu este mulțumit de faptul că produsele tradiționale atestate sunt totuși, puține: “Eu cred că pot fi mult mai multe; la noi, românii, este un proverb: «Câte bordeie, atâtea obiceie!» Or, tocmai tezaurul nostru cultural, arta, creațiile gastronomice ale neamului, moștenite din generație în generație, nu sunt suficient puse în valoare. Și ar fi păcat să le pierdem. Ar fi un bine și pentru generațiile care vor urma. Eu sunt și producător de pâine, fac pâine de Sântimbru, acolo am toată rețeta, am procesul tehnologic, am istoricul pitei, am documentele de atestare. Am încercat să integrez afacerea; am 50 de angajați din zonă, o fermă de animale, o mică pensiune, un restaurant, două magazine de prezentare”.
Călin Matieș a adus în discuție și problema recunoașterii europene. “Cu produsele recunoscute la nivel european este o altă problemă. Suntem ultimii din Europa; avem doar trei produse recunoscute în Europa: Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibănești. Mai vin din urmă: Novacul Afumat din Țara Bârsei, Cașcavalul de Săveni și Cârnatul de Pleșcoi și brânza de burduf în coajă de brad”, a explicat Matieș.

O soluție de… compromis
Când a venit vorba despre industria alimentară și rețetele consacrate, Călin Matieș a explicat: “În urma discuțiilor din 2013, când industria alimentară era foarte supărată că nu-și mai găsea locul între produsele tradiționale și a făcut o presiune foarte mare asupra MADR, atunci s-a găsit soluția de compromis; să coexiste produsele tradiționale, dar și rețetele consacrate, făcute după standardele din anii ’60. E bine că sunt rețete consacrate. S-ar părea că nu mulțumește foarte tare industria alimentară, care nu vrea să se folosească de acest statut. Erau crenvurștii cu rețetă consacrată: 80% pulpă de vită, nu cu pastă de oase. Nu-i mai găsim pentru că pulpa este 20 lei/kg, plus manopera, de ajung să coste 40 lei/kg. Acum sunt crenvurști la 6-7 lei/kg! Tehnocrații au fost foarte tare cimentați cu industria alimentară; aceasta are partea ei de piață, iar zona rurală a rămas a nimănui. Produsele tradiționale, nu numai că reprezintă istoria neamului, dar trebuie să ajute financiar și economic satul românesc”, a concluzionat Călin Matieș.

 

 


AUTENTICUL ÎN LUPTA CU FALSUL
Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale din România și-a atins obiectivele. “Ei bine, noi am cerut să fie mai aspră legea, am cerut ca un produs tradițional să fie făcut din materie primă din România, fără amelioratori, fără chimicale. Am cerut, de asemenea, ca produsele să fie realizate cu unelte și scule tradiționale și am reușit toate acestea să le obținem de la Ministerul Agriculturii. Dacă înainte erau 4.200 de produse tradiționale atestate; în momentul de față sunt undeva la 250, deci e o schimbare radicală”, a precizat Călin Matieș.

 

“MĂRIM PRODUCȚIA SAU CREȘTEM PREȚUL!”
În ultima vreme se constată interesul tot mai mare al unor consumatori avizați pentru produsele tradiționale. În aceste condiții, producătorul are două opțiuni: să mărească producția ori să crească prețul! “Capacitatea de producție nu o putem mări pentru că avem un plafon de 800 kg pe zi pus de Ministerul Agriculturii; la fel ca și la celelalte produse finite, la brânzeturi și mezeluri este 400 kg pe zi. O să scumpim. Oamenii vor și trebuie să mănânce sănătos. Am spus-o de mai multe ori: nu trebuie să bem un bidon de 5 l cu vin, putem să servim un singur pahar; face bine și la sănătate. Sau, nu trebuie să mâncăm un kg de parizer când putem servi o bucată de produs tradițional!”, a susținut Matieș.

 

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017

 

Vizualizat: 259 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?