Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura all-inclusive

Publicat: 24 aprilie 2017 - 13:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe Zoltan Szabo, fermier din Chişineu-Criş, judeţul Arad, l-am întâlnit întâia oară în urmă cu vreo patru ani, în timpul unei vizite la producătorul suedez de echipamente agricole Väderstad, şi de la început mi-a făcut o impresie deosebită. Calmul său şi modestia cu care vorbeşte despre realizările din trecut şi prezent m-au făcut să-l îndrăgesc din prima, iar de atunci ori de câte ori am avut ocazia să discut cu el a fost o experienţă plăcută. Mai mult decât atât, recent mi-a dedicat două ore din timpul său pentru a-mi vorbi despre activitatea sa de zi cu zi din ferma pe care o administrează.

Absolvent de Zootehnie la Timişoara - promoţia 1986, acesta a lucrat mai întâi la Avicola Arad, după care s-a angajat la o fermă zootehnică din zonă, iar în 1990 a venit ca inginer şef la ferma de vaci a CAP Pădureni. La acea vreme, unitatea agricolă avea în administrare 1.400 hectare de teren arabil şi două ferme zootehnice, una de vaci de lapte, cu un efectiv de aproape 600 de capete, şi o alta specializată pe creşterea ovinelor, cu peste 3.000 de exemplare.

O parte din recolta de anul trecutClick pe poza pentru galerie!

„După lichidarea CAP-ului prin Legea 18, am păstrat cât am putut din patrimoniu şi am format noua societate, Agricola Pădureni. Am preluat noi 63% din ce avea CAP-ul, dar era deja totul devastat. Am preluat practic nişte clădiri goale. Animalele s-au împărţit şi am rămas doar cu 26 de viţei, pe care nu i-a vrut nimeni, deoarece erau încă pe lapte. Şi ca să nu moară de foame, i-am hrănit cu lapte praf. Şi acele exemplare au reprezentat nucleul care avea să formeze actualul efectiv pe care îl deţinem. Tăuraşii i-am îngrăşat şi i-am vândut. Nu am renunţat practic nici o clipă la creşterea vacilor, dar abia în urmă cu şase ani am revitalizat activitatea, am pornit la un nivel mai serios”, ne-a mărturisit arădeanul.
În tot acest timp nu a făcut achiziţii de animale, a cumpărat doar material seminal. După liberalizarea cotei de lapte, a mărit efectivul, iar odată cu asta a decis că trebuie să se modernizeze, motiv pentru care a achiziţionat un robot de muls performant şi complet automatizat. „Asta ne-a ajutat să înlocuim munca a cel puţin patru oameni pe care oricum nu-i aveam. Pe de altă parte, obţinem un lapte de calitate”, a mai spus fermierul.
La ora actuală, Agricola Pădureni creşte 150 de vaci pentru lapte, din care 65 la muls, înregistrând o medie a producţiei pe cap de animal de 24 kilograme. Zilnic livrează în jur de 1.400 de litri de lapte unui procesator local.

Angajatul perfect
Achiziţia robotului de muls a simplificat mult activitatea din ferma zootehnică. Totul este automatizat şi parametrii sunt înregistraţi pe calculator. Vacile sunt mulse de câte ori este nevoie. Frecvenţa medie pe întreg efectivul este de 2,6 ori pe zi. „Activitatea robotului este monitorizată 24 de ore din 24 de către cei care ne asigură service-ul. Dacă se întâmplă ceva neprevăzut, suntem anunţaţi imediat, chiar dacă evenimentul se petrece în miez de noapte. Şi din punct de vedere al igienei animalului şi al calităţii laptelui este un mare câştig. Robotul gestionează aproape tot, ne atenţionează dacă animalul este bolnav, dacă apar probleme cu sănătatea ugerului, dacă scade activitatea ruminală, dacă intră în călduri”, remarca zootehnistul.
Investiţia a costat 120 mii de euro, bani asiguraţi printr-un credit bancar pe şapte ani.

„Porumbul îmi place în mod deosebit”
Societatea administrată de Zoltan Szabo exploatează o suprafaţă de aproape 700 de hectare.
Anul agricol 2016 a fost unul deosebit, cu vârfuri de producţie atât la grâu, cât şi la rapiţă, iar la porumb a fost cu adevărat excepţional. La grâu a înregistrat o producţie medie de 5,7 tone/ha, la rapiţă 3,5 tone, iar la porumb a recoltat, în medie, 11 t/ha. „Porumbul îmi place în mod deosebit ca specie de cultură. Dar în urmă cu doi ani porumbul ne-a tras foarte mult în jos din cauza secetei şi a arşiţei. Am obţinut o producţie foarte slabă. Preţuri bune nu am mai văzut de vreo trei-patru ani, preţuri care să ne satisfacă în totalitate şi din cauza asta a trebuit să înregistrăm producţii cât mai ridicate. Ceea ce iarăşi nu este sigur că e în corelaţie directă cu investiţiile şi cu munca depusă, pentru că depindem foarte mult de condiţiile naturale, pe care nu le avem sub control”, consideră inginerul zootehnist.

Excesul sau lipsa de apă dijmuiesc recoltele
La grâu foloseşte în mare parte soiuri de la Limagrain, care, consideră fermierul, se evidenţiază prin potenţialul ridicat de producţie, dar sunt şi calitative. „Dintre toate soiurile de grâu pe care le-am încercat, cele mai mari producţii le-am obţinut la soiurile Limagrain”, spune acesta.
Cel mai bine a ieşit în ultimii ani cu soiul Anapurna. Anul trecut, spre exemplu, pe o suprafaţă de 40 ha, a recoltat peste 7 tone/ha. Sezonul acesta, pentru soiul respectiv a alocat cea mai mare suprafaţă în cultura de grâu. „Este un grâu de calitate, un soi care vegetează puternic şi bine din primăvară. Chiar dacă în iarnă condiţiile nu au fost cele mai bune, dacă vin în primăvară cu o fertilizare corespunzătoare, plantele răspund foarte bine”, ne-a explicat Zoltan Szabo.
La porumb, pe de altă parte, foloseşte în special hibrizi de la Monsanto, dar are în cultură şi hibrizi Pioneer şi KWS. „Ne-am orientat spre grupele FAO 300 şi 400. Circa 80 la sută din suprafaţa cu porumb o ocupă hibrizii Dekalb. Lipsa sau excesul de apă este marea noastră problemă. Iar într-un an noi ne putem confrunta cu ambele situaţii. Şi chiar dacă scăpăm cu bine de surplusul de umiditate, ne distruge seceta. Cea mai mare contribuţie la producţie o are calitatea naturală a solului”, este de părere fermierul arădean.
Ca dotări tehnice, dispune cam de toată gama de utilaje şi echipamente agricole de care are nevoie. Lucrează cu patru tractoare Case, cu diferite clase de putere, începând de la 98 CP până la 210 CP. Pentru transport mai apelează şi la UTB-uri. „Chiar dacă nu oferă aceleaşi condiţii de confort, sunt foarte rezistente şi dacă se strică ceva la ele, noi le reparăm, nu e nevoie de intervenţia specialiştilor. La tractoarele performante, în schimb, dacă nu cuplează faţa, nu pot face nici o lucrare cu ele. Am şi două combine Case, una din 1994, despre care aş putea spune că e deja piesă de muzeu, cu peste 10 mii de ore lucrate, şi o alta din ’99, achiziţionată tot la mâna a doua”, ne-a declarat administratorul Societăţii Agricole Pădureni.

 

CANTITATE ÎNAINTE DE CALITATE
„Prefer să am cantitate înainte de calitate. Pentru că diferenţa de preţ nu e foarte mare. Deşi de multe ori traderii ne plătesc ca şi cum ar fi grâu furajer, am convingerea că ei nu îl vor valorifica drept grâu furajer. De obicei ne sună să ne întrebe dacă avem grâu furajer, în loc să se intereseze de grâu bun pentru panificaţie. E puţin ciudat ce se întâmplă. Cred că e o păcăleală la mijloc. Suntem sancţionaţi că nu avem anumiţi indici de calitate, dar în final marfa nu e valorificată mai departe ca grâu furajer. După unii morari, făina bună se obţine amestecând mai multe soiuri de grâu. Pentru că este aproape imposibil ca un singur soi să întrunească toţi parametrii de calitate”, spune Zoltan Szabo.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017

Vizualizat: 300 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?