Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Tehnica însilozării corecte a furajelor

Publicat: 07 septembrie 2017 - 13:41
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fermierii îşi pregătesc furajele pentru perioada de stabulaţie, printre care şi nutreţurile însilozate. Recent am vizitat o fermă de creşterea bovinelor, unde am văzut furaje însilozate de calitate foarte bună, chiar dacă erau preparate acum un an. Iată cum trebuie să pregătiţi astfel de furaje. 

Conservarea furajelor prin însilozare, sau mai corect prin murare, este posibilă datorită formării acizilor organici în masa furajeră, acizi care au rol de agenţi conservanţi. Prin acest procedeu de conservare pot fi prelucrate furajele verzi, grosiere, concentrate, precum şi suculentele industriale.
Nutreţurile însilozate sunt furaje suculente care se folosesc cu precădere în hrana rumegătoarelor. Ca sortimente furajere preparate, avem silozul, semisilozul şi semifânul. Silozul de porumb este folosit ca sursă de energie şi de celuloză pentru bovine, mai ales pentru vaci de lapte. Acest lucru obligă fermierii să îmbunătăţească valoarea nutritivă a silozului şi să reducă participarea concentratelor în raţie, fără a fi afectată fiziologia digestiei şi producţia animalelor.

Siloz_b

Calitatea şi valoarea nutritivă a silozurilor
Pentru un siloz de calitate, alături de materia primă, decisiv este şi modul în care acesta este preparat. Prepararea furajelor prin însilozare se poate realiza pe tot parcursul perioadei de vegetaţie şi are avantajul că se face cu cheltuieli minime, în condiţii de mecanizare totală. Pentru reuşita procesului de însilozare trebuie să se ţină cont de factorii care influenţează calitatea şi valoarea nutritivă a silozurilor, şi anume:
• Conţinutul în glucide fermentescibile - nivelul de asigurare a glucidelor fermentescibile, sub denumirea de minim glucidic, reprezintă cantitatea de glucide necesară formării acizilor în siloz pentru a-i asigura un pH de 4-4,2. În funcţie de acest conţinut, plantele au fost împărţite în trei grupe :
- furaje uşor însilozabile: conţinutul real de glucide este mai mare decât minimul glucidic; din această categorie fac parte plantele din familia gramineelor;
- furaje greu însilozabile: au un conţinut în glucide apropiat minimului glucidic. Din această categorie fac parte leguminoasele precum lucerna, trifoiul etc. Pentru însilozarea acestor furaje este necesară corectarea conţinutului în glucide prin adăugarea de surse de glucide, melasă (2-4%), uruieli de cereale 3-5% sau prin însămânţarea cu diverse preparate pe bază de bacterii lactice;
- furaje neînsilozabile: conţinutul real în glucide este foarte redus: soia, urzica etc.
Fermierii ar trebui să ţină cont de această clasificare în momentul în care iau o hotărîre referitoare la tipul silozului pe care urmează să îl producă.
• Conţinutul în apă. Fermentaţiile optime se realizează la un conţinut de 65-75% apă. Peste această valoare sunt favorizate fermentaţia acetică şi mai ales cea butirică.
• Gradul de mărunţire. O mărunţire sub 1 cm favorizează eliberarea sucului celular bogat în glucide fermentescibile, dar şi asigurarea mai rapidă a condiţiilor de anaerobioză, favorabile înmulţirii bacteriilor lactice.
• Tasarea furajului supus însilozării se realizează de regulă cu tractoare cu şenile şi are drept scop asigurarea condiţiilor de anaerobioză, având ca efect oprirea proceselor biochimice determinate de respiraţia plantelor (reducerea pierderilor de substanţe nutritive) şi distrugerea microflorei spontane aerobe. De asemenea, se previne formarea mucegaiurilor şi se asigură dezvoltarea bacteriilor de fermentaţie lactică.
În funcţie de tehnologia de însilozare, respectiv de modul cum se realizează tasarea, temperatura în masa însilozată poate să ajungă la 55-60oC la murarea la cald sau de 25-30oC la murarea la rece.
- În cazul însilozării la cald, furajul se depune în celulele de însilozare în straturi cu o grosime de 1,5-2 m şi se lasă afânat 1-2 zile după care se realizează tasarea. La acest tip de însilozare se înregistrează pierderi însemnate de glucide, proteine şi vitamine.
- La însilozarea la rece după descărcarea materialului supus însilozării se realizează o tasare puternică, caz în care temperatura nu depăşeşte 25-30 0C şi se obţine un siloz cu pierderi reduse în substanţe nutritive şi cu caracteristici organoleptice superioare.
• Momentul recoltării influenţează valoarea nutritivă a silozului şi se consideră optim când acumularea de substanţe nutritive este maximă, respectiv: pentru porumb când bobul este în pârgă, la borceaguri când gramineea este în pârgă şi leguminoasele au format păstăile, iar la silozurile de leguminoase (lucernă, trifoi etc.) de la începutul înfloririi până când jumătate dintre plante sunt în floare.

Controlul calităţii furajului murat
• Examenul organoleptic urmăreşte aspectul, adică silozul să aibă o structură ce evidenţiază plantele care au fost însilozate; mirosul să fie plăcut, de dospit; gustul să fie dulce-acrişor.
• Prin analize de laborator se stabileşte compoziţia chimică şi conţinutul în acizi organici. Aciditatea totală trebuie să fie de 1,5-2,5%, din care acidul lactic să reprezinte 2/3 (1,5-1,9%), acidul acetic maxim 1/3 (cca 0,5%) iar acidul butiric să lipsească sau să fie de maxim 0,06%.
Dacă ne referim la calitatea silozului de porumb, ar trebui ştiut că sunt de dorit un conţinut redus de “neutral detergent fibre” (NDF) şi o digestibilitate ridicată a NDF din siloz, pentru a maximiza consumul de furaj şi de substantă uscată. Conţinutul în NDF al silozului de porumb variază în funcţie de hibrid şi de climă şi scade prin fertilizarea cu azot şi în funcţie de maturitatea la recoltare.


EFECTUL NUTRITIV AL NUTREŢURILOR ÎNSILOZATE
- păstrează însuşirile bune ale furajului verde;
- pierderile de substanţe nutritive sunt reduse (10-15%);
- asigură un furaj suculent în perioada de stabulaţie;
- stimulează producţia de lapte;
- pot asigura până la 60% din valoarea nutritivă a raţiei.


CANTITĂŢI ŞI REGULI DE ADMINISTRARE
Obişnuirea treptată a animalelor se face în decurs de 8-10 zile; trebuie asigurat un raport siloz/fân de 5-7/1; se face tamponarea acidităţii cu 1,5-2 g cretă furajeră/kg de siloz.
Cantităţi zilnice recomandate:
- siloz: vaci în lactaţie - 25-35 kg; vaci gestante şi tauri de reproducţie - 10-15 kg; tineret taurin femel de reproducţie peste 12 luni - 12-18 kg; tineret 6-12 luni - 3-10 kg; tineret taurin la îngrăşat - 5-20 kg; taurine adulte supuse recondiţionării - 30-40 kg; oi în lactaţie - 2-3 kg; oi gestante şi berbeci - 1-2 kg; tineret ovin - 0,5-1 kg.
- semisiloz, semifân: tineret ovin - 0,5-1 kg; vaci - 6-12 kg; tineret taurin - 3-10 kg; ovine adulte - 1-3 kg. Cantităţile minime sunt recomandate pentru semifân, iar cele maxime pentru semisiloz.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie)

Vizualizat: 145 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?