Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Suine, politică și statistică

Publicat: 16 aprilie 2017 - 16:57
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Porcul țipă să primească mâncare, iar crescătorul porcului strigă să primească bani de la guvern. Desigur, nici un crescător nu-și permite să lase porcul nehrănit, nici măcar o zi. De unde, de neunde, procură mâncarea pentru guițător. Cum obține însă banii din bugetul public? Aici sunt câteva posibilități.

 

Crescătorul de suine se străduiește, de pildă, să îndeplinească toate criteriile pentru a încasa subvenția pentru bunăstare. E un ajutor financiar oferit din fonduri europene, prin APIA; cel mai important sprijin bănesc primit până acum de sectorul creșterii suinelor.
De asemenea, au mai fost acordate anul trecut niște mici ajutoare, pe care unii le-au încasat. După alegerile din 11 decembrie 2016, noua putere politică s-a declarat generoasă față de acest sector, invocând date statistice nefavorabile: importăm multă carne de porc și exportăm puțină.
Prin urmare, MADR a propus în luna ianuarie a.c., spre dezbatere publică, un proiect de HG care ar fi urmat să acorde pachete financiare de 10.000 euro pentru fiecare serie de 200 de capete, dar numai de la un nivel de 600 de porci în sus. Proiectul de HG a fost însă abandonat de minister, iar inițiativa a scos capul un pic mai târziu la Senat.

PorcineClick pe poza pentru galerie!

Tranzacții internaționale
Să ne concentrăm asupra sectorului. Datele statistice de pe site-ul MADR, dar și cele oferite de INS, ne pot ajuta să înțelegem cum stau lucrurile, dincolo de declarațiile vehiculate în spațiul public.
Mai întâi, efectivele de porcine din țara noastră. Potrivit informațiilor de pe site-ul ministerului, în decembrie 2016, se aflau în ferme 3.757.212 porcine, 260.175 scroafe de prăsilă, 4.930.828 purceluși, din care 3.556.652 obținuți prin însămânțări artificiale.
Care au fost producțiile în 2016? Au fost sacrificați 6.382.366 de porci. Cantitativ: 692.935 de tone. Consumul familial a însumat 120.998 de tone, iar pe piața liberă au fost livrate, atât direct, cât și în unitățile de procesare, 571.376 de tone.
Ce importuri au fost făcute în 2015 și 2016? Fermierii importă purceluși pentru îngrășare, întrucât fermele de reproducție autohtone sunt puține și nu pot face față cererii. Prin urmare, fermierii, inclusiv băiatul lui Liviu Dragnea pentru ferma de la Salcia, cumpără purceluși din afara țării. O statistică pusă la dispoziție de INS arată fluxurile comerciale pe ultimii cinci ani, fără să precizeze categoriile de vârstă ale animalelor, utilizând numai categoria ”animale vii”. Știm însă că majoritatea covârșitoare a porcinelor importate este formată din purceluși pentru îngrășare. În 2016, ungurii ne-au vândut cei mai mulți purceluși: 497.310 bucăți. Să mai pună cineva la îndoială prietenia româno-ungară! Pe locul doi s-au plasat nemții, care ne-au vândut 479.049 bucăți. Totalul a fost de 1.245.339, datele fiind provizorii. În 2015, fermierii noștri au importat 1.397.907 de purceluși, datele fiind semidefinitive. Cei mai puțini purceluși au fost cumpărați în 2012: 983.908.
Pleacă porci vii la export? Potrivit INS, în 2012 au trecut granița 1553 de porci, într-o singură țară, Rep. Moldova. Anul următor, piața s-a diversificat și a luat amploare: 9725 de exemplare au ajuns în Rep. Moldova, în Georgia și Ungaria (vreo 50 de capete). În 2014, au scăzut efectivele exportate, numai 4072, dar au apărut beneficiari noi: Grecia, Serbia și Bulgaria. În 2015, numai 2500 de porci au plecat la export, în Rep. Moldova și Georgia. Interesant de observat că anul trecut exportul de capete vii a crescut la 13.424 de capete, din care peste 10.000 au ajuns în Albania. De ce nu regăsim pe lista destinațiilor de export țări comunitare? Abia în octombrie 2016, România a recâștigat dreptul de a vinde porci vii în UE, după o interdicție care dura din 2003 și care fusese instituită din cauza focarelor de pestă porcină clasică.

Strâns uniți în jurul unui grătar
Piața animalelor vii, fie că vorbim de importul de purceluși, fie de exportul de grăsuni de peste 100 de kg, este un versant al sectorului suinelor, celălalt versant fiind procesarea. Desigur, din momentul în care a livrat porcul la poarta abatorului/unității de procesare și a încasat banii, fermierul nu mai are nici o grijă pentru ceea ce se întâmplă mai departe, se poate întoarce linișit la ferma lui, dar lucrurile sunt un pic mai complicate. Merge piața, merge și afacerea lui, dar dacă piața se gripează, afacerea lui se resimte în mod negativ. Procesatori și abatoare avem în țară, dar aceste unități obișnuiesc să importe carne pentru prelucrare, mai ales carne congelată utilizată pentru prepararea mezelurilor. Anul trecut am importat 196.966 tone de carne de porc și am exportat 29.422 tone, cea mai mare cantitate din ultimii cinci ani. În China ajung cele mai multe tone: 9378, situație explicabilă prin producția unității de procesare din județul Timiș cumpărată de o companie chineză de la Smithfield. Chinezii produc și exportă în țara-mamă. Totuși, chiar dacă în cantități de numai câteva sute de tone, carnea de porc din România ajunge în mai toate țările europene. Numai portughezii, lituanienii, letonii și finlandezii nu au cumpărat de la noi nici măcar un kilogram. Acestea sunt realitățile comerciale exprimate în statistici.
Ministrul Petre Daea susține că vrea neapărat să pună pe masa românilor carne din producția internă. Să amintim însă că inițiativa s-a mutat la Senat, prin urmare ministerul nu mai are, deocamdată, nici o competență privind acest program. Cât despre carnea de porc pusă pe masa românilor, aceasta s-ar putea să nu mai aibă loc: galantarele sunt pline în orice piață, nu există o criză a cărnii de porc. Să mai notăm că zilele de post în calendarul ortodox românesc însumează câteva luni. O fi având senatorii și ministrul binecuvântarea Preafericitului Daniel? Or, credința strămoșească trebuie să cedeze în fața patriotismului agro-alimentar? Poate unii sunt convinși că se poate și cu sufletul în rai, și cu slănina în pod, iar această convingere costă bugetul național o sută de milioane de euro. Trăiască nașul mare!


FERMA DE LA SALCIA, SUBIECT DE PRESĂ
Site-ul Hotnews a publicat o investigație care arăta că fiul președintelui PSD, Liviu Dragnea, președinte și al Camerei Deputaților, deține în Teleorman o fermă de îngrășare, populată la acea dată cu 4000 de porci, dar capacitatea maximă fiind de 20.000 de capete. Reacțiile unor lideri ai asociațiilor de profil și ale unor crescători de porci, precum și ale unor mânuitori de pix și tastatură din presa agricolă nu s-au lăsat așteptate, acuzând publicația de rea-credință, întrucât nu a ținut seama de nevoile sectorului aflat în suferință din cauza fluctuațiilor din piață. Un singur lucru trebuie însă precizat aici, în numele adevărului: investigația nu a vizat exclusiv ferma din Salcia a junelui Dragnea, ci și alte afaceri, cum ar fi o firmă care oferă servicii de agrement, un domeniu care, întâmplător sau nu, este luat în calcul pentru sprijin financiar de la stat. Alăturând celor două cazuri din domeniul antreprenorial celebra OUG 13, care l-ar fi favorizat pe Liviu Dragnea dacă nu ar fi fost retrasă în urma protestelor masive de la începutul lunii ianuarie, publicația electronică a avansat ideea că politicianul folosește instituțiile statului pentru a-și rezolva problemele personale, economice sau penale. Prin urmare, ferma de porci de la Salcia era în investigația în cauză o parte a problemei, iar problema ținea de domeniul politic, fiindcă viza un anumit comportament politic, și nu ținea de domeniul zootehnic. Înainte să trec mai departe, țin să precizez, tot în numele adevărului, că există numeroase conexiuni între noua putere politică și domeniul agricol: fie au politicienii afaceri în agricultură, fie fermierii sunt suporteri politici. Și încă un lucru demn de afirmat: când e vorba de primit bani de la stat, chiar și cel mai înverșunat adversar al puterii politice nu va refuza ajutorul. Dimpotrivă, beneficiarul va recunoaște că este o măsură minunată pentru sector. Ați remarcat: sectorul a reacționat vehement, temându-se ca nu cumva, Doamne ferește, investigația pomenită anterior să-i sperie pe parlamentari și aceștia să nu mai voteze sprijinul financiar!

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017

Vizualizat: 459 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?