Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Strategiile lui Andrei Badea în lupta cu seceta

Publicat: 22 aprilie 2022 - 16:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Am fost la semănat floarea soarelui împreună cu Andrei Badea, inginerul agronom al fermei Monteagro Invest din jud. Dâmboviţa, şi am aflat cum poţi să obţii profit în fermă chiar dacă nu te ajută nici solul, nici vremea.

Cantitatea totală de precipitaţii de la începutul lunii ianuarie până la finalul lunii martie nu a depăşit 25 de litri/mp în ferma Monteagro Invest din Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, aproape de graniţa cu judeţele Giurgiu şi Teleorman. „În ianuarie a plouat 4 litri, în februarie 7 litri şi în martie 14 litri. Culturile de toamnă simt deja lipsa apei, încă sunt OK, dar nu ştiu cât o să mai reziste. De patru ani, de când lucrez în această fermă, eu nu ştiu ce înseamnă fără secetă”, spune Andrei Badea.

SC Monteagro Invest SRL exploatează 1.650 ha în Dâmboviţa şi Teleorman, pe care anul acesta au lucernă - 100 ha, rapiţă - 172 ha, floarea soarelui - 474 ha, grâu - peste 500 ha şi porumb - 94 ha.

 Andrei Badea, inginerul agronom al fermei Monteagro Invest 3_b


LA SEMĂNAT FLOAREA SOARELUI


Porumbul a fost introdus în rotaţia culturilor acum patru ani. Este o zonă dezastruoasă pentru porumb, au doar hibrizi FAO 300 şi 350. Seamănă porumbul pe aceeaşi solă o dată la cinci ani, floarea soarelui nu pun niciodată la mai puţin de trei ani pe aceeaşi solă, la rapiţă cresc suprafaţa o dată la doi ani, anul acesta au crescut de trei ori suprafaţa cu rapiţă faţă de anul trecut.

Porumbul îl seamănă doar la temperaturi de peste 6 grade Celsius în sol, aşa că au început semănatul, la finalul lunii martie, cu floarea soarelui. Sămânţa de floarea soarelui a fost tratată cu Nuprid. Nu au probleme cu Tanymecus, dar au avut atac masiv de Diabrotica în ultimii ani. Cultivă doar hibrizi high oleic, pentru că preţul pe care îl primesc este mai bun, chiar dacă productivitatea este la fel cu cea a hibrizilor convenţionali. Nu au spaţii de depozitare, aşa că sunt forţaţi să vândă toată recolta direct din câmp. „La floarea soarelui, am aplicat, la semănat, 170 de kilograme pe hectar de NPK 15.15.15 şi o să mai intervenim, până în opt frunze, probabil cu 150 de kilograme pe hectar de nitrocalcar, pentru că analizele de sol ne-au arătat că nu avem voie să folosim uree, deoarece avem un sol cu pH foarte scăzut, de la 5,8 la 6,8”, spune Andrei Badea.

 

„UN AN DE SECETĂ POT SĂ DUC, DAR PATRU NU”


 „Cel mai greu în campania asta, la fel ca şi în celelalte, mi se pare seceta. Pot să combat şi furturile de pe câmp, şi oierii care intră cu animalele pe parcele. Un an de secetă pot să duc, dar patru ani de secetă e mult mai greu şi anul ăsta nu se arată promiţător”, afirmă tânărul inginer agronom.

Despre irigaţii nu poate fi vorba: râul Argeş se află la 20 de kilometri depărtare, iar apa freatică este la 20 de metri adâncime. În zonă erau patru pârâuri, dar au secat din cauza secetei severe din ultimii ani. Nici solul nu îi ajută prea mult. Solurile sunt argiloase, reci, la finalul iernii au deseori probleme cu băltirile. Sunt însă forţaţi să se adapteze şi să găsească metode de a obţine profit.

 Andrei Badea, inginerul agronom al fermei Monteagro Invest 1_b

"Avem procesul tehnlogic atent creat şi optimizat pentru a nu irosi bani şi pentru a obţine profitul maxim posibil în condiţiile pe care ni le oferă solul. Agricultură de precizie nu face nimeni în zonă, pentru că nu permite terenul."ANDREI BADEA, Tânăr inginer agronom, jud. Dâmboviţa


STRATEGII ANTI SECETĂ


„Niciodată nu facem arătura la aceeaşi adâncime şi pe aceeaşi direcţie, întotdeauna alternăm linile de arătură, pentru a preveni hardpanul. Facem o arătură la 27-30 de centimetri, în funcţie de umiditatea din sol şi de cultura pe care am avut-o în anul anterior.

La culturile prăşitoare mergem pe o densitate mică, până în 60.000 de plante pe hectar, pentru ca plantele să aibă o cantitate mai mare de apă din sol, iar la păioase mergem pe o distanţă între rânduri de 12,5 cm, pentru a acoperi mai bine solul şi a nu lăsa razele solare să ajungă pe sol şi vântul să evapore apa. La culturile de păioase semănăm până în 220 kg pe hectar, avem până în 460 de plante pe metru pătrat la recoltat. La rapiţă avem maxim 15 plante pe metru pătrat”, explică tânărul inginer agronom.

De asemenea, seamănă floarea soarelui şi porumbul de la est la vest, pentru a evita eventuale pierderi produse de cele două vânturi puternice care bat în zonă - Austrul şi Crivăţul.

 

OPTIM ECONOMIC VS. OPTIM TEHNIC


„Ne bazăm pe optim economic, nu pe optim tehnic, adică trebuie să scoatem din terenuri cel mai mult profit pe care îl poate oferi acel teren, nu neapărat producţia maximă a unei culturi agricole. Terenurile nu ne ajută să realizăm un optim tehnic. Folosim doar seminţe de top şi produse de top, pentru a nu fi nevoiţi să intervenim cu un alt produs dacă primul nu îşi face efectul, nu intrăm la fertilizat sau la tratamente dacă este vânt, nu aruncăm cu îngrăşăminte, dar nici nu ne permitem să reducem cantităţile necesare, oricât de mult ar creşte preţurile. Nu folosim îngrăşământ foliar şi aplicăm cantităţi cât să ajungem la producţia pe care ne-am propus să o realizăm.”, explică Andrei Badea, licenţiat în Inginerie Economică şi cu un master în Agricultură la USAMV Bucureşti.

Anul trecut, au recoltat 6.000 kg/ha la grâu, 1.900 -2.000 kg/ha la floarea soarelui, 5.000 kg/ha de porumb şi 3.500 kg/ha de rapiţă. Cel mai bun an de când face el agricultură a fost 2019, când au recoltat peste 7 tone de grâu la hectar.

 Andrei Badea, inginerul agronom al fermei Monteagro Invest 2_b


TERENURI AGRICOLE DEVENITE GROPI DE GUNOI


Dacă v-aţi gândit deja că seceta şi ciorile sunt cele mai mari probleme pentru fermieri, v-aţi înşelat. „Avem o mare problemă cu gunoaiele aruncate de oameni pe câmp. Vin primăvara şi toamna cu camioanele şi aruncă deşeuri de construcţii, gunoi meajer, chiar şi gunoi de grajd amestecat cu gunoi menajer peste tot, pe terenurile agricole, pe drumuri de acces. Am făcut sesizări la primării, care au montat câteva camere de vederi şi au dat câteva amenzi, dar este imposibil şi pentru primării să supravegheze tot câmpul. Strângem noi singuri gunoiul de pe câmp, dar nu avem ce să facem cu el, unde îl ducem?”, se plânge tânărul inginer.

 

„SE FURĂ DE TOATE, PESTE TOT!”


Tot în categoria „dăunătorilor cu două picioare” ar intra şi hoţii şi ciobanii care duc oile la păscut pe terenurile agricole.

„Cel mai des se fură porumb. Nouă, în patru ani de zile, ne-au furat doar o căruţă de porumb. Cum am reuşit? Am evitat să semăn porumb pe solele apropiate de localităţi şi am încercat să merg cu solele de porumb aproape de drumuri publice, unde sunt camere de luat vederi de la primării. La lucernă în schimb, ne-au furat 70 de baloţi într-o noapte. Şi acasă, unde lucrez în jur de 10 hectare, mi-au furat porumb. Am făcut reclamaţie la poliţie, nu s-a găsit hoţul şi s-a închis dosarul”, mai spune Andrei Badea.

„Sunt ciobani care vin cu oile din alte părţi, îşi fac stână pe o suprafaţă de teren nelucrată şi duc oile peste tot după ce recoltăm, din toamnă până în primăvară e dezastru. Dacă îmi intră pe teren o turmă de oi, îmi compactează terenul mai mult decât utilajele. Sunt şi patroni de oi care şi-au îngrădit terenurile, dar sunt şi ciobani pe care nu poate să îi stăpânească nimeni şi nu te poţi înţelege cu ei”, adaugă tânărul inginer agronom.

 

INVAZIA CIORILOR


Tot ca să reducă pierderile, de data aceasta cele cauzate de ciori, seamănă floarea soarelui şi porumbul la o adâncime de 6 cm. „Pe câmp nu avem altă soluţie decât să încorporăm sămânţa mai adânc, dar ciorile tot o să fie o problemă înainte de recoltat. Am avut o parcelă cu floarea soarelui lângă fermă, iar în apropiere există o plantaţie de duzi, unde se ascund ciorile. Am încercat să le distrugem cuiburile, dar nu am avut succes complet. S-au adaptat şi ele şi am văzut că atacă planta de floarea soarelui chiar şi în cotiledoane”, spune Andrei Badea.

 

un articol de

VIOLETA MÂȚ

Vizualizat: 2228 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cooperativa Agricolă Someş-Arieş la Agraria 2022

Cooperativa Agricolă Someş-Arieş la Agraria 2022

Prototipul ideal al Bălțatei românești în viziunea Cooperativei Agricole Someş-Arieş la Agraria 2022! Un interviu cu Călin Fărgaciu, membru fondator al asociaţiei transilvănene

AGRARIA 2022, 5-8 mai 2022, Jucu, Jud. Cluj! Vasile Târziu: 5 provocări pentru agricultura de mâine Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?