Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producătorii locali luptă pentru un preț mai bun

Publicat: 09 septembrie 2020 - 20:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Importurile masive, bolile plantelor și prețurile mici la vânzarea en-gross dau bătăi de cap legumicultorilor. Producătorii arădeni Florin și Adrian Pop rezistă pe piață de peste 20 de ani.

Fraţii Florin şi Adrian Pop, din Seleuş (Arad), cultivă legume de peste două decenii. Acum au 60 de arii de solar şi aproape 1,5 ha „la liber”. Încep producția cu ridichi, salată, varză şi dovlecel, iar din aprilie plantează roşii, vinete, castraveţi, conopidă, ţelină şi altele. Cele patru solarii dincâmp au fost ridicate în urmă cu opt ani, pe un teren mai înalt şi cu pânza freatică mai jos, iar solariile de acasă, din sat, sunt din anii '80.

 Florin Pop_b

În piaţă trebuie să fii serios, altfel îţi pierzi credibilitatea. Nu există să nu poţi să vinzi. Dar, adeseori, nu se vinde la un preţ bun pentru că se aduc de afară produse de calitate inferioară.FLORIN POP, Legumicultor din Arad

 

Reuşita începe cu răsadul

 

În solar, reuşita începe cu un răsad de calitate, fără boli şi dăunători, altfel cultura este compromisă din start. Plantatul şi mulcirea cu folie sunt importante. Ideal ar fi să se facă şi analize de sol pentru o dozare corectă a fertilizării. „Fiecare lucrare trebuie făcută la timpul ei. Ştii ce ai în sol şi intervii mai puţin sau mai mult cu fertilizanţi. Tratamentele, în general preventive şi după program, le facem prin irigare şi foliar pentru carenţe (de fier sau de magneziu). Udăm dimineaţa foarte devreme, iar plantele trebuie urmărite tot timpul”, ne-a spus Florin Pop.

Fraţii Pop nu plantează tomate extratimpuriu, toate seriile de roșii au culturi premergătoare. Plantarea în solar se face cu cărări de 1,1 m şi 50 cm între rânduri. La primele serii distanţa între plante pe rând este de 40 cm, apoi 45 cm şi 50 cm. Plantele sunt lăsate să ajungă, în general, până la 8 etaje şi, uneori, roşiile de pe etajele superioare sunt mai frumoase, iar cele inferioare suferă din cauza stresului termic. Producţia medie realizată este de circa 6 kg/plantă. De pe ultimele etaje se culeg gogonele.

 

tomate in solar familia Pop - Arad, Seleus_b

 

Bolile şi dăunătorii, principala problemă

 

Primăvara trecută a fost foarte rece, au urmat multe ploi şi o perioadă caldă. Toate acestea au dus la apariţia bolilor şi a dăunătorilor. Primele serii de tomate au fost semănate în 10 martie și plantate pe 8 aprilie. „La hibrizi căutăm să aibă toleranță la virusul petelor de bronz, pentru că am avut probleme cu tripsul. Cultivăm mai mult hibrizii Sandolin şi Ciciu, de la Syngenta. Folosim produse Syngenta de peste zece ani, facem loturi demonstrative şi testăm unii hibrizi să vedem cum se comportă în condiţiile meteo de la noi. Când alegem un hibrid, ne gândim la producție, la culoare, la calitate, la vigoarea plantei şi rezistența la anumite boli și viroze”, ne-a declarat Florin Pop.

Împotriva manei, alternariozei, dar și a diferitelor tipuri de pătări ale frunzelor, cum sunt septorioza şi pătarea cafenie, sunt utilizate fungicide consacrate precum Revus, Ridomil Gold, Score şi Ortiva TOP, iar împotriva putregaiului cenușiu s-a folosit Switch.

Pentru combaterea dăunătorilor au fost utilizate insecticidele Affirm, Match, Vertimec şi Voliam Targo, precum şi Tervigo împotriva nematozilor.

 

Afectați de prețurile mici

 

În urmă cu câţiva ani, frații Pop au cultivat aproape 4 ha cu legume, în câmp. Astăzi, suprafața cu legume „la liber” e cu 60% mai mică. Poate părea straniu, dar, în viitor, cei doi fermieri vor să reducă şi mai mult suprafaţa cultivată. Principalele motive sunt lipsa forţei de muncă şi preţurile mici de vânzare.

 

Câștigă vânzătorul mai mult decât producătorul


În zona Seleuş sunt încă mulţi săteni care cultivă legume în solar pe 15-20 arii şi le vând în piaţă, „la masă”. Dacă vinzi engros, de la producător la vânzătorul cu amănuntul, preţul aproape se dublează.

„Există o mare diferenţă între câştiguri şi muncă. De obicei, comercianţii urmăresc să obţină un preţ mare, nu rulaj. Normal ar fi să facă rulaj mare. Preţul mare de vânzare cu amănuntul afectează direct şi consumul. Şi mie mi se par enorme preţurile în magazin, pe o plasă de legume dai 50 de lei. Dar preţul este mare la vânzătorul cu amănuntul, nu la producător. Producătorul face un profit per kg mai mic decât vânzătorul final. Apoi consumatorul nu este fidelizat, se duce unde este mai ieftin. Şi este normal, poate, nu poţi obliga consumatorii să cumpere doar produse româneşti”, apreciază Florin Pop.

 

Solar Arad Familia Pop_b

 

„Ieşim pe profit dacă facem ce ne cere clientul”

 

Toată recolta este vândută în pieţele en-gross dinOradea, Satu Mare şi Deva. Fraţii Pop sunt serioşi şi caută tot timpul clienţi care apreciază prospețimea: „Consumatorul, de cele mai multe ori, nu este educat şi nu apreciază legumele proaspete. O legumă culeasă azi şi dusă mâine la piaţă are alt gust faţă de cele din Spania, Turcia, Italia şi alte state şi care au stat în depozite, la frig, cel puţin o săptămână. Ieşim pe profit dacă facem ce ne cere clientul”, a adăugat Florin Pop.

La începutul lunii iulie, preţul de vânzare al roşiilor a fost de 2,5 lei/kg, după ce în iunie era de 1,5 lei/kg. Primăvara sunt multe roşii din import şi în ultimii ani au fost şi roşiile „de minimis”. Anul trecut a fost un preţ bun pentru roşii în iulie şi august, 5-6 lei/kg.

 

Rosii familia Pop_b

 

Concurența vine din importuri

 

Fraţii Pop preferă tomatele cu creştere nedeterminată. Acestea sunt mai uşor de palisat şi, având mai multe etaje, există posibilitatea de a prinde un preţ bun pentru o parte din recoltă. În schimb, la cele cu creştere semideterminată, care se coc în decurs de 2 săptămâni şi într-o perioadă în care sunt foarte multe roşii pe piaţă, preţul este mic.

Există un calendar specific al importurilor de legume, de exemplu: gulie şi salată din Italia în perioada februarie-martie, apoi roşii ieftine din Turcia şi Albania. „Încercăm să prindem ferestre în care nu sunt roşii pe piaţă, atunci şi preţul este mai bun”, spune Florin Pop.

 

Solarii Seleus familia Pop_b

 

Cum face față concurenței importurilor?

 

Familia Pop începe să vândă tomate de la sfârşitul lunii iunie şi până în decembrie. La fel şi la celelalte culturi, sunt anumite perioade când piaţa este invadată de produse din import: „La dovlecel degeaba forţezi să ieşi repede pe piaţă, pentru că nu poţi să concurezi cu preţul celor din Turcia. La fel cu salata, nu merge să concurezi cu cea din Italia. Nici «minimisul» nu cred că ajută producătorii adevăraţi şi nici consumatorii. Ca să încălzeşti, costă foarte mult, şi apoi profitul este mic. Ar trebui dat un ajutor diferenţiat pe suprafaţă acoperită, pe suprafaţă încălzită şi la liber. Acum toţi pun roşii într-o perioadă limitată, toţi produc şi preţul este mai mic decât cheltuielile. Nu mai poţi să plantezi nici cultură premergătoare. În plus, atunci se fac multe importuri... Ar trebui luate măsuri pentru protejarea pieţei interne, nu ajutor pentru producători. Toate statele vecine, inclusiv Ungaria şi Ucraina au adoptat măsuri de protecţie împotriva importurilor de legume. Ar trebui şi la noi măsuri care să prevină intrarea legumelor şi fructelor la preţuri mici... Nu pomană!”, este de părere Pop.

În cultura legumelor, cheltuielile sunt variabile şi depind de presiunea bolilor şi a dăunătorilor, precum şi de condiţiile climatice, dar „întotdeauna riscurile sunt ale producătorului, nu ale vânzătorului...”, conchide Florin Pop.

Vizualizat: 1004 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?