Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Porcul de Crăciun, în varianta oficială a MADR

Publicat: 28 septembrie 2018 - 15:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pesta Porcină Africană (PPA) ar putea însemna sfârşitul porcului din fundul curţii. Chiar dacă autorităţile neagă cu fiecare ocazie posibilitatea interzicerii creşterii porcului în gospodării, extinderea rapidă a virusului PPA, cât şi presiunea din partea marilor crescători de suine ar putea face implacabil acest deznodământ. Să nu uităm că Spania a reuşit să oprească epidemia luând o asemenea măsură.

România se numără printre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care gospodarii îşi cresc porcul în coteţ, în curte sau chiar complet liber. Odată cu apariţia Pestei porcine africane, acest sistem de creştere s-ar putea transforma repede într-un dezastru pentru întregul sector naţional, mai ales pentru că educarea ţăranului român privind respectarea normelor de biosecuritate înseamnă schimbarea uneia sau chiar a două generaţii. În curând, Guvernul va trebui să aleagă: votul sau porcul? Momentan, prin vocea secretarului de stat din MADR, Daniel Botănoiu, răspunsul este votul. Până când? Rămâne de văzut!

Daniel Botanoiu_b

Ferma: La ora actuală, România este cea mai afectată ţară europeană de Pesta Porcină Africană. Unde s-a greşit şi cât de vinovaţi sunt porcii mistreţi pentru răspândirea bolii şi cât de responsabil este omul pentru această situaţie?
Daniel Botănoiu: În primul rând, Pesta porcină africană este prezentă în Sardinia de zeci de ani. Virusul este întins pe toate continentele. Pierderile sunt socio-economice. În al doilea rând, la Satu Mare, odată cu apariţia focarului din iunie 2017, acesta a fost ţinut sub control şi închis în data de 15 octombrie 2017. De ce a fost posibil? Pentru că acolo putea fi controlat, izolat, eradicat şi închis.
În momentul în care a apărut în Delta Dunării, automat porcul mistreţ nu puteai să-l recuperezi, din cauza specificităţii terenului. Fie murea de o boală sau alta sau chiar de pestă, fie l-ai fi vânat şi era greu să-l recuperezi de acolo. Delta Dunării este un teritoriu cu condiţii speciale. Nu poţi să vânezi sau să ucizi preventiv, pentru că îţi trebuie nişte aprobări. Veterinarii şi-au făcut treaba şi şi-au respectat procedurile aprobate la nivel european. Sunt specialişti din Europa care ştiu ce înseamnă acest virus, pe care l-au avut şi ei în ţările lor şi l-au cercetat. Sunt profesori universitari care spun că procedurile au fost corecte şi respectate, numai că nu-şi explică acest fenomen de tranzit rapid. Ei făceau un calcul că virusul avansează cu circa 40 km pe an, însă noi am avut 40 km într-o săptămână. Specialiştii din domeniu spun că este atipic şi că omul este cel care a mutat virusul dintr-o parte în alta odată cu animalele. Ministerul Agriculturii a expus pancarte la vamă şi inclusiv în teritoriu, în care atenţiona populaţia ce măsuri de precauţie trebuie luate. Pentru că primul focar în România a apărut de la sandvişuri luate din Ucraina, consumate pe jumătate, iar restul dat la porci. Am avut cei mai buni specialişti la MADR, care au venit şi au spus că am procedat corect. Am văzut studii care spuneau că în condiţii de umiditate excesivă, automat riscul apariţiei virusului de Pestă porcină africană creşte, la fel şi agresivitatea lui.

Ferma: De acum încolo, ce mai poate face MADR?
Daniel Botănoiu: Pe data de 6 septembrie toate capetele luminate de pe glob s-au întâlnit să găsească soluţii cu privire la Pesta porcină africană. În concluzie, eu am încredere în medicii veterinari, cred că procedurile se vor respecta în integralitatea lor. Am văzut nişte “bocitoare” drăgălaşe care îşi dau cu părerea despre proceduri, mod de aplicare etc. Procedurile, planul de contingenţă, ghidurile şi manualele au fost respectate exact cum au procedat toate statele lovite de această molimă. Aşa am procedat şi noi. Numai că la noi condiţiile au fost mult mai favorizante, virusul a fost mult mai agresiv decât în altă parte. Ceea ce a ţinut de MADR s-a făcut cu vârf şi îndesat.
Obiectivul MADR este să ne asigurăm că putem să populăm aceste zone. De asemenea, amintiţi-vă că avem un program pentru obţinerea grăsunilor în România, programul legat de genetică, în care s-au alocat sume importante. Reamintesc că sunt 350 milioane de euro pentru a avea ferme de reproducători în România, ca să nu mai fim nevoiţi să cumpărăm din afara ţării şi să producem suinele aici. Aceste legi, plus actele care pun în aplicare legile, sunt la Comisia Europeană spre avizare. Noi aşteptăm ca experţii de acolo să ne dea ok-ul final şi să putem să îl aplicăm, să punem acei bani la dispoziţie, să stimulăm fermele de reproducţie, să avem grăsuni aici şi să putem să reluăm activitatea. Acum sunt importante despăgubirile, programele de reluare a activităţii.

Ferma: Când vor fi despăgubiţi proprietarii animalelor ucise?
Daniel Botănoiu: Îşi vor primi banii cu siguranţă. Vreau să reamintesc un lucru, nimeni nu poate să estimeze că mâine apare un virus sau altul, deşi el este prezent în lume. Ca atare, nu poţi să-ţi prevezi sume foarte mari în buget atâta timp cât tu nu eşti afectat. Pe sectorul de Pestă porcină africană, ANSVSA a avut o sumă de bani alocată în buget, dar nu suficient de mare încât să acopere tot ceea ce s-a întâmplat. Motiv pentru care s-a solicitat rectificarea, iar oamenii îşi vor primi toţi banii. Ne preocupăm să avem în continuare un sector de creştere a suinelor care să se dezvolte, pentru că avem interesul să trecem la etapa următoare. Adică la adăugarea valorii pentru cereale. Pentru că suntem producătorul numărul 1 de boabe la nivel european, automat trebuie consumată această materie primă, să o transformăm în carne şi nu să exportăm numai materii prime.

Ferma: Cât de afectată este industria naţională a cărnii?
Daniel Botănoiu: Importurile pentru carne şi carcasă erau destul de mari. Este o disfuncţionalitate la nivel european, pentru că a crescut consumul de carne. În schimb, odată cu embargoul impus Rusiei, foarte multe scroafe au fost lichidate la nivel european. Nemaifiind atât de multă carne în UE, evident că au început să crească preţurile, dar România a avut în 2017 cel mai mic preţ la nivel european la carnea de porc, în condiţiile în care, ştiţi foarte bine, importăm destul de mult. Noi importăm carne sau produse din sectorul suin în valoare de 350-400 milioane de euro. Cred că trebuie să fim prudenţi când spunem că este extraordinar de afectat sau mai ştiu eu ce. Da, afectaţi sunt fermierii! Pentru că aceştia trebuie să aştepte perioada de 3 luni de zile după care să înceapă producţia. Asta înseamnă că vor obţine rezultatele în aproximativ un an. Procesatorii au altă sursă de aprovizionare, aşa cum au făcut-o şi până acum. Şi încă un lucru important: vom consuma carne de porc românesc şi de Craciun! Imaginaţi-vă că la ora actuală sunt câteva ferme afectate din cele 471 existente la nivel naţional. În perioada următoare trebuie să înăsprim condiţiile şi biosecuritatea în jurul acestor ferme. Trebuie să fim din ce în ce mai atenţi.

Ferma: Există voci care spun să fie strict interzisă creşterea porcilor în gospodării, să rămână în România doar marile ferme. Credeţi că este o idee bună pentru restrângerea pericolului, măcar pentru o perioadă?
Daniel Botănoiu: La noi se menţine această tradiţie. Românii se întâlnesc de două ori pe an în familie: de Paşte şi de Crăciun. Porcul în gospodăriile româneşti are un nume, găina nu. Ţăranul este legat de animalul lui. Omul produce porumbul şi trebuie să-l consume în gospodăria sa. Sigur că se va creşte în continuare porc. Dar trebuie să fim mai atenţi şi cu medicamentaţia, să fim prudenţi cu identificarea animalelor, de unde le cumpărăm, dar să fim atenţi şi la tehnologia aplicată. Toate animalele trebuie să fie identificate. Măcar să vadă medicul veterinar animalul respectiv şi tot este un pas înainte. Altfel, dacă animalul nu este controlat după sacrificare, rişti să ţii virusul în congelator.

 pig-1249586_1920s218_b


Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 158 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?