Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Marsat Roman investeşte într-o fabrică de mălai

Publicat: 12 februarie 2020 - 15:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe fondul necesităţii de a identifica noi soluţii de creştere a eficienţei activităţii de producţie agricolă şi în contextul unei evoluţii adesea neechilibrată a preţurilor recoltelor, în raport cu majorarea constantă a cheltuielilor cu inputurile din agricultură, la Roman, judeţul Neamţ, în cadrul SC Marsat SA este la start o investiţie importantă într-o fabrică de prelucrare superioară a porumbului.

Unitatea, care va produce mălai grisat, este amplasată pe scheletul fostei FNC Roman, fiind prevăzut a valorifica superior peste 35 mii tone de porumb din disponibilul propriu, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea de porumb depozitată de societatea Marsat. Valoarea totală a acestei investiţii este de aproximativ două milioane de euro. În anul 2020, încă un milion de euro va fi dirijat către repopularea unei ferme de vaci pentru carne, recent modernizată, şi către actualizarea parcului tehnic din fermele vegetale ale societăţii.

Marsat Roman investeşte într-o fabrică de mălaiClick pe poza pentru galerie!

Un rulaj de peste 70.000 de tone de porumb

„Dacă pe linia creşterii performanţelor în domeniul producţiei agricole sunt făcuţi mulţi paşi înainte şi poate fi asigurată o anumită certitudine de progres, nu acelaşi lucru se poate spune despre segmentul de valorificare. Adesea apar situaţii delicate, când preţurile produselor sunt foarte mici, câteodată chiar sub preţul de cost, transmiţând serioase semne de relativitate în ceea ce priveşte echilibrul economic şi capacitatea de dezvoltare a exploataţiilor agricole. Din păcate, noi suntem furnizori de materie primă, ceea ce nu ne aduce acea plusvaloare pe care o merităm, prin eforturile depuse în câmp. După ani de încercări pe alte paliere ale valorificării cerealelor, am decis să ne realizăm propria posibilitate de sporire a veniturilor obţinute din vânzarea porumbului. Astfel, pentru anul 2020, am demarat o investiţie într-o fabrică de mălai grisat, bazându-ne inclusiv pe faptul că rulăm peste 70.000 de tone de porumb prin silozul de la Roman”, preciza Vasile Balcan, director general SC Marsat SA Roman.

Mălaiul grisat are căutare

Decizia de a investi într-o fabrică de mălai grisat s-a bazat pe propriile cercetări de piaţă, acestea relevând o cerere semnificativă atât în industria berii, cât şi în consumul public. „Am stabilit ca investiţia în această fabrică de mălai grisat să fie prioritară pentru anul 2020, deoarece s-a mai întâmplat să fie ani în care porumbul materie primă nu a putut fi valorificat. Am păţit-o şi noi, iar situaţia de a nu avea cui să vinzi producţia reprezintă un risc enorm şi chiar o sursă de pierderi importante. În aceste condiţii, am preferat să repartizăm din start aproximativ jumătate din cantitatea de porumb din silozurile noastre către prelucrare superioară, dobândind astfel siguranţa unei anumite cote de plusvaloare la cultura porumbului. Avem prevăzut ca toate celelalte subproduse, precum tărâţa, grăsimile, germenii, să fie dirijate către raţiile furajere pentru hrănirea animalelor din ferme. Dorim să pornim foarte bine, respectiv de la un nivel calitativ ridicat al tuturor produselor obţinute în noua fabrică. De aceea, am apelat la parteneri care au dovedit înaltă performanţă internaţională în domeniul utilajelor de profil”, menţiona Vasile Balcan. Este vorba despre furnizori din Italia, chiar în luna februarie 2020 urmând a efectua o vizită la Padova, pentru a vedea la faţa locului o fabrică similară celei care va funcţiona la Roman din toamna anului 2020. Practic, întreaga fabrică va fi automatizată, un singur operator pe schimb gestionând totul. Va fi, însă, nevoie de mai mulţi angajaţi pe partea de ambalare-livrare.

Valorificarea produselor secundare în sectorul zootehnic

În anul 2020, la Marsat Roman, pe lângă investiţia în fabrica de mălai grisat, care se va realiza preponderent din credite şi surse proprii, mai există şi o altă prioritate de investiţii în domeniul valorificării superioare a produselor agricole, respectiv reluarea activităţii de creştere şi exploatare a vacilor. „În anul 2019, am finalizat investiţia în modernizarea unei ferme zootehnice, pe care acum vrem să o repopulăm cu vaci pentru producţia de carne. Este vorba despre un efectiv de 500-600 taurine la îngrăşat, dar popularea fermei va fi corelată şi cu activitatea noii fabrici. Aceasta, deoarece dorim să ne asigurăm în sistem propriu furajele, dar să livrăm şi către alţi crescători de animale produsele secundare care rezultă în urma procesului de obţinere a mălaiului grisat. Probabil că popularea fermei zootehnice se va realiza tot în toamna 2020, respectiv în septembrie-octombrie. Pentru noi, aceste noi preocupări vor reprezenta provocări serioase, cărora sperăm să le putem face faţă”, explica specialistul nemţean.

Conjunctură de piaţă surprinzătoare

Piaţa produselor agricole, în anul 2019, pentru fermierul nemţean a adus unele experienţe inedite, dar relevante asupra reperelor de avut în vedere inclusiv în privinţa alegerii structurii de culturi şi a direcţiilor prioritare de investiţii majore. „Per total, din punct de vedere financiar, greul l-au dus porumbul şi floarea-soarelui. Dacă la porumb era de aşteptat să realizăm eficienţa economică dorită, inclusiv datorită unei producţii record - în unitatea noastră, o medie de 11,4 tone de porumb boabe la hectar -, la floarea-soarelui, dacă am fi avut inspiraţia de a nu valorifica în momentul recoltării, am fi înregistrat un adevărat bum. Este normal să existe o creştere a preţurilor de valorificare odată cu îndepărtarea de momentul recoltării (deşi au fost şi ani când iarna am vândut grâul şi floarea-soarelui mai ieftin decât la recoltare), însă elemente dificil de controlat de către noi au dus la o evoluţie spectaculoasă a preţului florii-soarelui în iarna 2019-2020”, preciza Vasile Balcan. Concret, au achiziţionat peste 23.000 tone de floarea-soarelui cu o diferenţă de 70-80 dolari pe tonă faţă de preţul din momentul recoltării, ceea ce înseamnă un total de aproximativ 1,5 milioane de dolari. Or, în câmp, aceste valori se obţin cu foarte mare greutate. „Sunt factori internaţionali de piaţă care pot aduce şi astfel de situaţii, însă pentru a asigura stabilitatea afacerii, cred că, pe de o parte, trebuie să fie aplicat principiul diversificării speciilor cuprinse în structura de culturi şi, pe de altă parte, ar fi de preferat să se realizeze investiţii în valorificarea superioară a materiilor prime, ceea ce tocmai am început să facem, pe cele două direcţii - fabrică de procesare şi zootehnie”, spune managerul Marsat Roman.

Vasile Balcan_b
Vasile Balcan: “Consider că în producţia agricolă românească s-a ajuns la nivelul în care activitatea integrată poate reprezenta calea spre eficienţă economică şi profit. Nu poţi să rămâi pentru totdeauna cu statutul de fermier supus mişcărilor de afaceri ale altora ori supus exclusiv activităţilor burselor agricole internaţionale şi, oricum, cu o extraordinară instabilitate a pieţei de profil”.

 

FINANŢARE ŞI ACHIZIŢIE DE CEREALE

Capacitatea de depozitare de care dispune Marsat Roman este de peste 150 de mii de tone produse agricole, în silozurile din Roman-Neamţ, Bucecea-Botoşani şi Cozmeşti-Iaşi, precum şi în Drochia-Republica Moldova. Unitatea colectează produse de la fermierii de pe ambele maluri ale Prutului, a căror producţie agricolă o finanţează şi care aleg să plătească în recolte, achiziţionând produse agricole de pe piaţa liberă şi obţinând propriile cantităţi de cereale, în cadrul fermei agricole de 3.000 hectare de teren. Pe malul stâng al Prutului, în zona Drochia, funcţionează o filială a SC Marsat SA Roman - Dromarsat -, care dispune de mijloace materiale proprii de depozitare - condiţionare - uscare pentru aproximativ 40 mii tone cereale şi plante tehnice colectate în urma finanţării agricultorilor după principii similare celor din dreapta Prutului, iar 90% din produsele agricole achiziţionate de pe piaţa liberă sunt transportate la Roman.


Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Vizualizat: 13 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!