Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Investiţia în irigaţii face toţi banii

Publicat: 27 august 2020 - 17:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ferma tânărului agricultor teleormănean Cristian Isvoranu este exemplul perfect de agricultură conservativă. La Sfinţeşti, omul sfinţeşte locul, iar producţiile fac... spectacol!

Cunoscutul proverb „omul sfinţeşte locul!” se potriveşte de minune la... Sfinţeşti (Teleorman), unde un tânăr agronom, de numai 27 de ani, aplică, literalmente şi cu succes, tehnologiile de conservare a solului (fără arătură, cu însămânţare directă). Cristian Isvoranu administrează o fermă familială de 400 ha. Nevoia de a asigura apa în anii secetoşi l-a făcut să dezvolte un sistem local de irigaţii, cu alimentare dintr-un lac de 20 ha, cumpărat de tatăl său pentru... pescuit! De asemenea, în perimetrul exploataţiei a înfiinţat perdele forestiere pe 12 ha, pentru a proteja câmpurile cultivate.

_cristian izvoranu teleorman - foto impact_b

A renunţat complet la arătură

„Nu mai efectuăm arătură de 11 ani, aplicăm sistemul de lucrări minime. Anul acesta, pentru prăşitoare am achiziţionat o semănătoare nouă - Monosem NX M - şi în primăvară am semănat direct, fără nici o altă lucrare. În toamnă am pregătit terenul cu discul, pentru mărunţirea resturilor vegetale, şi cu subsolierul. Apoi am însămânţat covorul vegetal muştar+rapiţă şi am aplicat 160 kg/ha NPK 18:46:0. În primăvară, cu trei săptămâni înainte de înfiinţarea culturii, am fertirigat cu 220 kg/ha de uree. La încorporarea seminţei în sol am administrat pe rând 160 kg/ha de nitrocalcar şi terenul a rămas peste iarnă să se aşeze”, susţine cultivatorul.

cristian izvoranu porumb_b

Trecerea la min-till

Povestea fermei a început în 2009, în urma unei demonstraţii în câmp prezentată de o delegaţie de fermieri olandezi. „Atunci am înţeles care este mesajul şi direcţia pe care va trebui s-o luăm. Am avut noroc că am obţinut un proiect european pe achiziţie de utilaje: un subsolier, un cizel şi două tractoare de 100 şi 200 CP. Aşa am trecut la sistemul minim de lucrări”, susţine fermierul.
Însă, tranziţia de la tehnologia clasică la minimum tillage s-a făcut treptat. În primii ani, randamentele medii la culturile înfiinţate au fost mai scăzute. Apoi, producţiile au început să crească de la an la an, iar solul a ajuns să aibă o fertilitate naturală destul de ridicată.

cristian izvoranu - irigatii_b

Cât i-a costat amenajarea irigaţiilor?

„Extinderea sistemului de irigaţii până la 400 ha este programul nostru ambiţios. Am început cu 80 ha irigabile, iar în prezent suntem la 160 ha, urmând ca până în primăvară să ne ducem la 240 ha”, explică tânărul Cristian Isvoranu.

cristian izvoranu - rapita_b

Firesc, sursa de alimentare cu apă trebuia reamenajată. Odată cu venirea anilor secetoşi şi culturile având mare nevoie de apă, lacul pentru pescuit a căpătat altă utilizare. „Cred că am muncit vreme de 3 ani să adâncim, să decolmatăm lacul şi să-i stabilizăm malurile. După care am investit în partea de pompare, în infrastructura de aducţiune, îngropată la 2 m, în echipamente de udare. În 2012, cred că am fost primii din ţară care am avut un pivot hidraulic de udare; costa vreo 70.000 de euro, mult mai scump decât unul acţionat electric! Acum urmează să achiziţionăm încă un pivot de mai mare capacitate şi alţi patru tamburi. Toată povestea a costat undeva la 300 mii euro, sumă provenită din profitul reinvestit”, precizează tânărul agronom.
La această dată, lacul este populat cu peşte şi-i deschis şi pentru pescuit sportiv. În viitor va beneficia de investiţii pentru amenajarea unor bazine de creştere a puietului. O altă prioritate este extinderea perdelelor forestiere.

cristian isvoranu tanar fermier_b

Fertirigare cu pivoţii de udare

„Aplicând sistemul de lucrări minime (prin care urmărim îmbunătăţirea structurii terenului), am ridicat gradul de capilaritate şi de fertilitate a solului”, precizează agronomul.
În acelaşi scop, fertilizarea culturilor se bucură de o atenţie sporită; pe terenurile neirigate folosesc doar îngrăşăminte chimice solide, iar pe cele amenajate la irigat aplică îngrăşăminte solide şi lichide, administrate prin fertirigare cu ajutorul pivoţilor de udare!
De asemenea, există în funcţiune şi o instalaţie care pompează uree lichidă în câmp. În fermă s-a renunţat la azotatul de amoniu în favoarea nitrocalcarului, fertilizant care şi-a demonstrat din plin calităţile.

Producţiile aduc, an de an, un profit confortabil

Cristian Isvoranu nu doreşte să mărească foarte mult suprafaţa, pe motiv că ar putea scăpa de sub control managementul optim de cultivaţie şi tehnologiile de lucru. Producţiile obţinute asigură marja unui profit confortabil. Anul acesta, media la rapiţă a fost de peste 5 t/ha, iar grâul la neirigat a dat o recoltă bunicică: 5 t/ha. La porumb se estimează circa 14 tone/ha şi la floarea-soarelui 3-4 t/ha.
Ca de fiecare dată, rapiţa o vinde din câmp; o parte din grâu este valorificată la recoltă pentru a acoperi din cheltuieli, iar diferenţa este oprită pentru arendă. „La rapiţă am avut 1.680 lei/t; un preţ bun care a asigurat un profit bunicel. Grâul l-am dat din câmp cu 700 lei/t. Pentru porumb şi floare facem contracte futures cât mai devreme, la preţuri avantajoase. Cantităţile rămase sunt depozitate peste iarnă. În luna februarie am golit magazia de porumb, cu 640 lei/tona”, a susţinut fermierul.

La Sfinţeşti, tânărul agronom Cristian Isvoranu sfinţeşte pământurile prin truda, priceperea şi rodnicia muncii sale.


IRIGAŢIILE SCOT VÂRFURI DE PRODUCŢIE

cristian izvoranu rapita 2_b

În ferma de la Sfinţeşti, producţiile obţinute pun în valoare genetica performantă aşezată în matricea unor tehnologii de cultivare avansate. La irigat, porumbul produce între 13 şi 14 t/ha, iar floarea-soarelui - 4,2 t/ha. Rapiţa a atins un vârf de producţie de 5,5 tone/ha, iar anul trecut, grâul a oferit cea mai mare recoltă înregistrată vreodată în ferma lor: 9,2 tone/ha.

cristian izvoranu floare_b

Solurile noastre proaste, cu aciditate mărită, îngreunează descompunerea îngrăşămintelor. De aceea trebuie ameliorate şi prelucrate cu mare grijă, CRISTIAN ISVORANU, tânăr fermier din Teleorman


un articol de
Marian MUŞAT

Vizualizat: 7222 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?