Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Intemperiile sezonului alb

Publicat: 13 ianuarie 2017 - 18:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Așa cum au prognozat agrometeorologii pentru luna ianuarie, în unele regiuni agricole ale țării s-au manifestat pregnant fenomene naturale caracterizate prin cantități excedentare de precipitații, îndeosebi de zăpadă, asociate cu temperaturi scăzute, situate sub normele climatologice.

 

Viscolul puternic și gerul de sorginte siberiană au amplificat efectul acestora, mai ales în partea de sud-est a țării. Cum a rezistat agricultura?

TULCEA
Culturile de toamnă au degerat
„La noi vine un volum mare de zăpadă, că suntem sus, la 240 m, cea mai înaltă cotă din județul Tulcea. Acum este spulberată de vânt”, ne-a declarat, la mijlocul lunii ianuarie, Valentin Furtună, fermier în comuna tulceană Valea Teilor. Agricultorul lucrează în preajma Topologului două sute de hectare de teren, iar în toamnă a înființat cultura de grâu pe 75 ha, din soiurile românești Dropia, Glosa, Alex. Alte 20 ha au fost cultivate cu orz, varietatea Cardinal. „Temerea mea este că au degerat plantele de cultură. Am semănat destul de târziu, că terenul a fost umed, cultura de păioase a răsărit foarte puțin, a dat de gerurile Bobotezei și s-a îngălbenit la frunze! Dar, aștept cu înfrigurare topirea zăpezii, să controlez plantele. Ele au avut hrană suficientă, am fertilizat în toamnă cu îngrășăminte complexe NPK 18:46:0, cu 220 kg/ha”, a susținut tulceanul Valentin Furtună.
Potrivit acestuia, anul 2017 este un sezon greu de producție, în toamnă au venit ploi reci, iar acum se manifestă o iarnă geroasă, cu zăpadă și viscol. „Cine a pus rapiță în cultură, a pierdut. Am vecini care nu se pot bucura de ea; stau cu toții apucați cu mâinile de cap”, a continuat fermierul din Valea Teilor, care de zece ani s-a dedicat agriculturii.

BRĂILA
„A înghețat ea, Dunărea, darămite plantele slab dezvoltate!?”
În Insula Mare a Brăilei, în comuna Mărașu, Ovidiu Gabriel Milea se chinuie să realizeze producții bune pe cele 30 de hectare cultivate. Micul fermier brăilean este îngrijorat de faptul că gerurile de -15 grade pun probleme culturilor de toamnă. „Am semănat, cu întârziere, opt hectare cu grâu, zece de rapiță, câteva de orz și am pregătit terenul pentru floarea-soarelui. Tare mi-e temă că o să mai piară din plantele care au intrat în iarnă insuficient dezvoltate și cu o densitate mai redusă. E un ger de crapă pietrele. A înghețat ea, Dunărea, darămite culturile firave”, ne-a declarat tânărul fermier. Acesta susține că în unele locuri nămeții depășesc 4 m; nu s-a mai confruntat cu o asemenea situație de vreo cinci ani.

CONSTANȚA
Rapița, o cultură cu risc major!
Județul de la malul mării a fost cel mai afectat în această lună. “Noi am mai avut ierni ca aceasta, grele, din păcate pentru noi, zăpada nu ne aduce atât de mari beneficii, pentru că e spulberată de pe câmp, deci nu este așezată pe cultură. Acest fenomen este caracteristic pentru județul Constanța. Totuși, este un aport benefic de precipitații, în condițiile în care la 30 decembrie noi sufeream de secetă cruntă pe județ”, a precizat Gheorghe Lămureanu, cunoscut fermier constănțean. Acesta a completat declarând că la sfârșitul anului trecut, a efectuat un tur pe câmp, iar la întoarcere mașina era superprăfuită, ceea ce înseamnă că seceta se instalase confortabil, deși culturile erau bine dezvoltate, răsărite, înfrățite.
“Sperăm să nu avem probleme la rapiță, care este o cultură de risc și care a suferit un pic, și va suferi în perioada următoare, având în vedere stresurile termice care se anunță. Totuși, cultura de rapiță a intrat în repaus vegetativ în faza de înfrunzire, cu o stare de vegetație bună, iar stratul protector de zăpadă de circa 5-6 cm s-a dovedit a fi suficient”, a precizat agricultorul.
Gheorghe Lămureanu are semănate 150 ha de rapiță, 600 ha de grâu, 200 ha de orz și 60 ha de lucernă.
După constatările sale ca agronom cu experiență, culturile de orz și de grâu semănate în perioadele optime au parcurs normal fazele de formare a frunzei a treia și de înfrățire, plantele având unu-doi frați bine dezvoltați. De asemenea, plantele au fost fertilizate cu îngrășăminte chimice mai mult pe bază de fosfor, iar în primăvară vor fi hrănite cu azot.

GALAȚI
“O aberație, cultivarea roșiilor în solar!”
În ferma de legume de câmp a horticultorului Ionel Rusu, din apropierea Tecuciului, primul val de zăpadă abia dacă a atins grosimea de zece centimetri în câmp. Viscolul care nu a contenit două-trei zile a dezvelit arătura. “Nu am pus culturi de toamnă, la desprimăvărare, voi semăna 50 ha cu mazăre, 10 ha tomate pentru industrie, apoi rădăcinoase”, ne-a declarat specialistul. Îl întreb pe fermier dacă îl seduce ideea de a cultiva roșii în spații protejate, știind că avusese cândva un gând. “Nu! Și apoi este o aberație să cultivi în solar tomate pentru industrializare; nu acumulează suficiente grade brix pentru ca fructul să fie transformat în pastă sau bulion”, este de părere Ionel Rusu.
Fermierul așteaptă noul val de zăpadă și de ger pentru a putea pregăti terenul în condiții optime pentru culturile de primăvară.

Legumicultura din Matca, sub cod roșu
În comuna Matca, cea mai mare parte din recolta de salată este compromisă. Aceasta deoarece, în urma căderilor masive de zăpadă, solariile construite din lemn au cedat sub greutatea stratului gros de nea. Astfel, zeci de legumicultori au pierdut trufandalele. „Avem probleme mari cu spațiile de cultură protejate. Stratul de zăpadă și vântul puternic ne-au rupt folia de învelire, sistemul de susținere din lemn și au pus la pământ solariile. Eu am distrugeri în proporție de 80%, trebuie să cumpăr folie, care a ajuns la 16,5 lei/kg, șipcă și căpriori, fiind obligat să scot din buzunar peste 6.000 lei. În trei-patru zile, cu doi-trei oameni sper să repar și să refac solarul, dar depinde de evoluția vremii”, ne-a declarat Mircea Croitoru, liderulul Asociației Legume-Fructe Matca.

Nici cu 200 lei/zi, nu s-au găsit oameni la muncă!
Lui Dorinel Iacob, legumicultor din același bazin legumicol, furtuna de zăpadă i-a prăbușit 17 ari de solar din cei 82 pe care îi are. „Nu am avut cultură semănată, voi pune castraveți, dar voi avea o întârziere de circa o lună cu ieșirea mărfii pe piață. Acum am dezvelit solarul de acasă, am înșirat folia prin solar, am dat jos căpriorii și am evaluat pagubele la circa 1.500 euro. Am cerut sprijin la oameni, dar nu au vrut să vină nici pentru 200 lei pe zi; cică mai bine mor de foame, decât să stea în viscolul ăla!”, a susținut legumicultorul. Acesta a precizat că a trebuit să înoate prin stratul gros de omăt mai bine de doi kilometri ca să ajungă la solarul din câmp, să-l curețe și să-l elibereze de greutatea stratului de nea, astfel reușind să-l salveze de la prăbușire.
În comuna Matca, mai mulți solariști, precum Domnița Vasilache, Costea Petrică, Gheorghe Vasilache, Vasile Vlase sau Lupu Aurel, se străduie să repare stricăciunile iernii.

Pagube însemnate cauzate de viscol și de ger
Și în bazinul legumicol Vidra, zăpada căzută de două zile necontenit în prima decadă a lunii, asociată cu vântul puternic și cu gerul strașnic, a pricinuit destule necazuri unor fermieri ilfoveni. Spre exemplu, Florin Ciorap s-a ales cu solarul în care a avut răsadnița prăbușit la pământ, o suprafață de circa 300 mp din totalul de 1.500 fiind distrusă de intemperiile sezonului alb. „Am două solarii de tip tunel, de pe unul am reușit să dau jos zăpada, atunci la două noaptea, în toiul viscolului. La un moment dat nu mai aveam loc unde s-o car, sub greutate, țeava a cedat cu folie cu tot și s-a prăbușit întreg solarul; sper să-l refac destul de repede cu vreo 7.000 lei. Bine că nu aveam nimic semănat”, ne-a declarat fermierul din Vidra, care ne-a trimis și câteva fotografii de la dezastru.

La semănatul ardeiului gras
În schimb, într-o altă parte a comunei Vidra, solariile din gospodăria lui Gabriel Simion nu au fost afectate de vicisitudinile iernii. “Eu nu am avut probleme cu iarna. Acum (16 ianuarie - n.r.), suntem la semănatul ardeiului gras în alveole. Vrem să producem 20 mii de fire de răsad, iar până la căderea serii vom termina ce am început. În zilele următoare, vrem să mai facem 4.000 de fire, ca peste o lună de zile să ieșim cu producția pe piețele Capitalei. Lucrăm în familie pentru că și legumicultura este o afacere de familie”, ne-a declarat Gabriel Simion.

Iarnă grea și în zootehnie
Iarna este un test greu de trecut și pentru zootehniști. Pentru crescătorul de vaci cu lapte din Suceava, Dumitru Bologa, luna ianuarie a debutat cu vreme extremă: ger de 15 grade cu minus zile în șir, dublate de furtuni de zăpadă și de viscol. “Am avut probleme cu mulsul mecanic, din pricina temperaturilor coborâte, au înghețat aparatele, astfel că am fost nevoiți să mulgem animalele manual. Am doi îngrijitori, așa că - și eu și soția - am trecut la… munca de jos. Cantitatea de lapte colectată este mai mică cu circa 20 la sută față de perioada de dinaintea zăpezii”, ne-a declarat fermierul. Suceveanul a adăugat susținând că s-a întrebuințat pentru a face stocuri suficiente de furaje pentru a ieși din iarnă, adăpostul pentru cele 70 de animale asigurând condiții optime pentru întregul sezon rece.

Prisăcarii nu-și fac griji pentru iernatul albinelor
Apicultorii par să nu aibă nici un fel de grijă în aceste zile de iarnă autentică cu ninsoare, viscol și temperaturi scăzute. „Dacă stupii sunt acoperiți de zăpadă, nu este bai; sensibilitatea cea mai mare este la curenții de aer și la umiditate. De exemplu, iei un roi de 2 kg și de-i pui o tablă desupra, rezistă până la un ger de minus 50 de grade. Un roi de aceeași greutate, de îl bagi sub un clopot umed sau îl expui vântului, moare după 48 de ore”, a susținut Florian Vizireanu, stupar brăilean care o vreme a condus Asociația Crescătorilor de Albine Brăila. Apicultorul, care deține câteva zeci de familii de albine din rasa românească Apis mellifera carpatica, a precizat că „la iernare stupul trebuie să aibă cel puțin două kilograme de albine (cam 30 mii de insecte) ca să poată realiza temperatura optimă în jurul cuibului. Albinele din stup rezistă iarna sub formă de ghem; în interiorul căruia se menține o temperatură de până la 35 de grade; ele se rotesc în jurul ghemului din exterior până în mijloc, ca să protejeze matca”.
Pentru a trece cu bine peste anotimpul hibernal, apicultorul a asigurat hrană suficientă, în medie, 10 kg de miere/stup. „Specific pentru acest an, albinele au intrat în iarnă foarte slăbite, că anul trecut s-a instalat seceta în iulie și august și nu a fost floră spontană pentru ca harnicele insecte să aibă cules de întreținere. Matca trebuie să introducă albină tânără la iernat, iar pentru ca stupul să treacă destul de bine examenul iernii, el trebuie bine populat”, ne-a declarat Vizireanu.

 IarnaClick pe poza pentru galerie!

DUPĂ CALMAREA VREMII, EVALUAREA PAGUBELOR
În zonele afectate de căderile de zăpadă și de ger, se așteaptă constituirea comisiilor locale pentru evaluarea pagubelor generate de femomenele meteo nefavorabile, în speranța că fermierii urgisiți vor fi ajutați de guvern. Dar nu înainte de noul val de temperaturi scăzute și de ninsori anunțate de meteorologi.


IARNĂ GEROASĂ! CUM REZISTĂ CULTURILE DE TOAMNĂ?
Cunoașterea stării culturilor de toamnă de-a lungul perioadei de criptovegetație permite fermierului să ia hotărâri corecte privind măsurile care se impun în perioada viitoare.
Verificarea rezistenței la ger prin metoda monoliților are rezultate bune, cu condiția ridicării corecte a acestora, respectiv din puncte reprezentative pentru parcela analizată. Monoliții se iau în așa fel încât să cuprindă în interior două rânduri de plante, respectiv să aibă o lățime de 30 cm, o lungime de 30 cm și o adâncime de 20 cm. Lădițele se țin în camere neîncălzite, timp de 2-3 zile, după care se introduc în camere încălzite la 20oC , timp de 12 zile. După acest interval de timp se analizează fiecare monolit și se stabilește procentul plantelor înghețate.
Viabilitatea plantelor se poate stabili și prin folosirea soluției de tetrazoliu, cu concentrația de 0,5%. Aceasta colorează în roșu celulele vii din nodul de înfrățire.
Verificarea stării de vegetație în cursul iernii, respectiv rezistența la îngheț a plantelor, are importanță deosebită în acest an, deoarece suprafețe importante de grâu au fost semănate târziu, în noiembrie, și plantele au intrat în iarnă nepregătite, respectiv abia răsărite, neînfrățite și, desigur, necălite. Aceste parcele trebuie să fie cel mai atent examinate.
Nu trebuie uitate nici suprafețele de cereale de toamnă semănate cu soiuri provenite din alte zone geografice, cu alte condiții climatice, unele dintre acestea nici nu au fost testate experimental în zona în care au fost semănate la noi, în condiții de sol cu umiditate mare, fără a se putea respecta adâncimea de semănat de care depinde adâncimea de formare a nodului de înfrățire, punctul cu cea mai mare sensibilitate la îngheț.
Calendarul lucrărilor agricole pentru prima lună a anului 2017 îl puteți consulta în pag. 48-49.


AGRICULTURA LA -20OC
În majoritatea zonelor agricole din țară, gerul a amorțit pur și simplu câmpurile. Temperaturile de până la -20 de grade Celsius, pe alocuri chiar mai scăzute, nu sunt deloc de neglijat. E mai bine acolo unde este și zăpadă, întrucât plantele stau la adăpost. Dar în arealele fără strat de nea suficient de gros, culturile agricole semănate în toamna lui 2016 au de suferit.
Vă invităm pe www.agroinfo.ro să ne spuneți care este situația în zona de cultură și în exploatația dumneavoastră, răspunzând la întrebarea sondajului “Care este starea culturilor agricole de toamna?” (Paula CIUPAG)

REZULTATELE SONDAJULUI LA DATA DE 17 IANUARIE 2017

tab Iarna_b

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017

Vizualizat: 629 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?