Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În ferma lui Herțeg, irigațiile au undă verde

Publicat: 14 iulie 2020 - 12:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Bun strateg şi foarte abil în ceea ce priveşte administrarea afacerilor sale, fermierul arădean Dan Herţeg şi-a făcut planul pentru finalul acestui sezon agricol, în care culturile de toamnă au fost serios afectate de secetă. 

 Dacă altădată la sfârşit de iunie campania de recoltat se apropia de final, anul acesta va trebui să aştepte până spre mijlocul lui iulie pentru a intra cu combinele în lanurile de grâu şi de rapiţă. Totul este pregătit la detaliu. Fiecare angajat ştie ce are de făcut, numai vremea să fie bună de seceriş. În iunie a plouat norma pentru câteva luni bune, însă deficitul de apă din sol nu a fost acoperit întru totul.


Dan Herteg Combina New Holland CR 9.90_b

Cea mai­­­ recentă achiziţie a lui Dan Herțeg, combina New Holland CR9.90

Dan Herţeg a ajuns să lucreze 3.000 de hectare şi pentru prima dată rapiţa este cultura dominantă în ferma lui. A alocat 1.100 de hectare, un record absolut pentru el. Marea performanţă este că nu a întors nici o parcelă, după ce în 2019 a pierdut, tot din cauza secetei, peste 500 de hectare. Estimează o producţie între 3 şi 4 tone/ha. „Deşi este un an aproape la fel de greu ca cel precedent, avantajul nostru este că avem multă rapiţă. Pierderea de la grâu o acoperim cu rapiţa”, îmi mărturisea administratorul societăţii Agro-Raluca din Semlac, judeţul Arad.

 Rapita in ferma lui Dan Herteg_b

Un singur tratament la grâu


Seceta a fost cea mai mare problemă pentru el anul acesta. Singurul lucru pozitiv este că nu a făcut decât un singur tratament la grâu, din cele patru pe care le luase în calcul la început de sezon. „Am aplicat un tratament cu trei substanţe active, la început de aprilie. Lipsa precipitaţiilor a făcut ca şi presiunea de boli şi insecte să fie mai mică. Era riscant, dar probabil că ne-am fi descurcat şi fără nici un tratament anul acesta. În martie, grâul era foarte bine dezvoltat. Ziceam că vom obţine 9 tone. Acum, însă, probabil vom avea parcele cu 2 până la 5 tone iar pe suprafeţele irigate estimez că vom recolta undeva la 7 tone în medie la hectar”, susţine fermierul.

De ani de zile cultivă doar soiul Apache. E foarte mulţumit de el. A semănat în toamnă 1.056 de hectare. „E un soi productiv care are şi conţinut de proteină. Dacă aplici cum trebuie tehnologiile, poţi să ai pretenţii de la el”, consideră Herţeg. Acum doi ani a înregistrat o medie de 8,5 tone la hectar, cu acelaşi soi de grâu, iar în 2017 a obţinut 9,8 tone!

 

Nu vinde cereale până la primăvară!


Poate stoca până la 20.000 de tone, în funcţie de cultură. Preferă să depoziteze decât să vândă la preţurile de acum. Ia în calcul şi ceva achiziţii. „În zona de vest se vehiculează un preţ la grâu între 75 şi 78 de bani kilogramul, însă nu mă interesează să vând. Vreau să depozitez tot ce se recoltează până la primăvară, când preţul va fi mult mai bun - cel puţin un leu, dacă nu chiar 1,2 lei/kg. Din cauza secetei va fi un deficit de grâu pe piaţă. Cererea e mare din partea traderilor şi nimeni nu se grăbeşte să semneze contracte”, constată fermierul arădean. A semnat un contract futures pentru 1.600 de tone, pe care l-a înjumătăţit cu acordul traderului din cauza producţiei slabe din acest an. Şi a înlocuit grâul cu rapiţă.

Dan Herteg (5)_b

În schimb, are mari aşteptări de la culturile semănate în primăvară. „Porumbul e speranţa noastră. După cum arată acum, dacă nu va fi afectat de arşiţă în perioada polenizării, facem 11-12 tone. Fără a lua în calcul alte ploi”, estimează acesta. În primăvară a semănat 586 hectare cu porumb şi 154 hectare de floarea-soarelui. Pentru că nu mai este atât de rentabilă, dar şi din cauza interdicţiei cu privire la utilizarea substanţelor pe bază de neonicotinoide, se gândeşte tot mai serios să renunţe la floare.

 

Irigaţiile - soluția pentru securizarea investițiilor


Are câteva planuri, ia în calcul inclusiv să renunţe la o parte din terenuri. Spune că ar putea vinde afacerea din Secusigiu, pe care probabil ar primi 2,5 milioane de euro, şi cu banii obţinuţi şi-ar achita toate datoriile. Dar cel mai realist scenariu presupune extinderea suprafeţelor irigate. În prezent, irigă 350 de hectare. „Dacă plafonarea va fi pusă în aplicare, cel mai probabil vom investi în irigaţii, pentru a ne securiza investiţiile. La iarnă vreau să cumpăr 12 tamburi de irigat. Cu un tambur irig 3,5 hectare pe zi. În prezent am trei. Dacă mai cumpăr 12 la iarnă, ca să am 15 în total, voi acoperi pe timp de zi 52,5 hectare. În 24 de ore aş putea acoperi lejer o sută de hectare. Irigaţiile ne-ar putea salva cultura într-un an secetos sau ne-ar asigura un plus de 4-5 tone la hectar într-un an normal”, ne-a explicat arădeanul.

 

Ar mai fi vrut o combină


Din punct de vedere al dotărilor cu maşini şi echipamente agricole stă foarte bine. Îşi făcuse planul să mai cumpere o combină în vară, însă din cauza secetei, a renunţat pentru moment la această investiţie. Are patru combine New Holland, de care spune că e extrem de mulţumit, pentru că sunt foarte performante. Cea mai­­­ recentă achiziţie, un CR9.90, cumpărat acum doi ani.

 Combina New Holland CR 9.90_b

Cu un plin, combina New Holland CR9.90 lucrează toată ziua


„E cea mai mare combină din parcul nostru de utilaje. Are 544 de cai nominal, 591 putere maximă. Buncărul este de dimensiune mai mare cu 20% faţă de generaţia anterioară. Adică are o capacitate de 14.500 litri. Rezervorul de motorină e de 1.160 litri. Deci poate lucra o zi fără să o alimentezi. Asta în agricultură este foarte important, mai ales în campanie, când nu lucrezi doar 8 ore. E dotată cu rotor dublu-axial. O bară nivelatoare care împrăştie materialul pe ambele rotoare, ceea ce aduce beneficii privind viteza de înaintare şi, implicit, creşterea randamentului. Consumul este undeva la 3 litri pentru tona de grâu recoltată. La rapiţă e ceva mai mare, în jur de 6,5 litri. E rezonabil oricum. Pe zi recoltăm cu ea între 250 şi 300 de tone”, a remarcat Dan Herţeg.

Pe această combină avea montat un heder de grâu Varifeed de 9,5 metri cu adaptor pentru rapiţă. Dar tot ea va fi folosită şi la recoltatul porumbului. „Combinele New Holland sunt extrem de fiabile şi foarte productive. Iar raportul calitate-preţ e rezonabil”, a ţinut să specifice fermierul arădean.

 

Riscurile plafonării

 

Referitor la subiectul plafonării subvenţiilor, acesta crede că se face o mare nedreptate. „Ceea ce încearcă să impună cei de la Bruxelles este o concurenţă neloială pentru noi. De altfel, toţi marii producători de echipamente agricole sunt speriaţi de perspectivele acestui scenariu. Când vor mai vinde un tractor de 600 de cai putere la o exploataţie de o sută de hectare? Dar vom merge mai departe, că nu vom avea de ales. Nu cred că marii fermieri vor renunţa la businessurile lor, probabil nu vor mai investi atâta, însă cel mai mult de pierdut va avea statul român. Pentru că noi asigurăm acel 5% din PIB, nu micile gospodării”, afirmă Dan Herţeg.

Dan Herteg (3)_b

„Eu pierd 240.000 de euro cu plafonarea asta. Bani pe care i-aş fi băgat în investiţii. Se naşte o concurenţă neloială, dar cel mai mult de pierdut va avea statul român!” - DAN HERŢEG, administratorul societăţii Agro-Raluca din Semlac

 

Modelul american


Pentru că este un tip foarte calculat şi îi plac provocările, şi-ar fi dorit să exploateze la maximum potenţialul agricol. Însă, după părerea sa, asta ar putea să o facă numai dincolo de Atlantic. „Nu am fost în America pentru că am o problemă cu zborul cu avioanele, dar acolo orice este posibil. Mi-aş fi dorit să performez în aşa-numitul Cordon al Porumbului, zona cea mai fertilă de pe continentul nord-american, acolo unde fermierii pot recolta şi 39 de tone de porumb la hectar! În condiţiile astea cred şi eu că nu se mai discută de subvenţii, deşi dacă ne gândim că un galon de motorină, respectiv 3,78 litri, costă un dolar, există alte perspective. Dar cel mai mult ne deosebeşte de americani mentalitatea. Din cauza asta europenii sunt mai în urmă cu adoptarea noilor tehnologii”, a observat Herţeg, care de altfel este un mare iubitor de ţară şi se simte foarte ataşat de pământul natal.

 Daniela Herteg_b

FETELE LUI DAN HERȚEG VIN TARE DIN URMĂ


Anticipând presiunea financiară pe care va trebui să o suporte în cazul plafonării subvenţiilor, sau a concurenţei, cum spune el, fermierul şi-a divizat activele pe trei societăţi. Nu este singur în acest business. Fata cea mare, Daniela (foto), care a absolvit ca şefă de promoţie Facultatea de Agronomie la Timişoara, este acum fermier cu normă întreagă, administrând societatea Raluca D&A Holding SRL. Sora acesteia, Antonia, îi calcă pe urme. Aflată în focurile Bacalaureatului la momentul vizitei noastre, se pregătea şi ea de admitere la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. „Sunt mândru de fetele mele şi cel mai mult mă bucură faptul că am reuşit să le insuflu dragostea pentru agricultură”, mi s-a confesat tatăl.

 

un reportaj de LIVIU GORDEA

Vizualizat: 6109 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?