Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În ANUL RECORDURILOR, până şi DEZASTRELE NATURALE au urcat în TOP!

Publicat: 20 septembrie 2017 - 09:39
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Dezastrele, cele reale, nu cele strigate din zece în zece minute ca breaking news pe toate ecranele, devin din ce în ce mai frecvente. Teoria dezastrului absolut, dezbătută la ceas de seară de oameni traşi la patru ace şi trei bolduri, păleşte în faţa adevăratelor dezastre.

Dacă este să ne luăm după ştirile de fiecare zi, lumea e plină de tot soiul de dezastre. De la pumnul în gură politic, care era de fapt o zgâlţâială de tot râsul, trecând prin veşnicul dezastru din şcoli şi spitale, până la cutremurul anunţat în fiecare an cu surle şi trâmbiţe ca o apocalipsă de neevitat, iată că teoria dezastrului absolut, dezbătută la ceas de seară de oameni traşi la patru ace şi trei bolduri, păleşte în faţa adevăratelor dezastre. E adevărat că neanunţate niciodată de nimeni!

Iar dacă ne uităm la cifrele negre ale furtunilor de acum câteva seri, din jumătatea de vest a ţării, ne îngrozim. Dacă uraganele din ultima vreme abătute asupra SUA (şi ele de o violenţă nemaîntâlnită!!!!), dar şi în alte locuri de pe planetă, mult mai puţin dezvoltate, inclusiv Cuba, au venit cu vânturi de 300 km/oră şi precipitaţii uriaşe, dar, fiind anunţate, nu au reuşit să ia prea multe vieţi umane, iată că o furtună de câteva minute (un biet pui faţă de un uragan) face ravagii printre vieţile românilor. Și asta, din lipsa predicţiilor şi a măsurilor de apărare în faţa unor asemenea fenomene extreme, care tind să devină obişnuinţă din pricina schimbărilor climatice evidente!

Oamenii de ştiinţă au tot tras semnale de alarmă încă din anii 70 ai secolului trecut. Dar politicienii i-au luat în tăbarcă, iar semnalele evidente au fost trecute la exagerări ştiinţifice. Cum recent a afirmat şi Donald Trump, scoţând SUA din Tratatul de la Paris. Iată că acest sciences-fiction se arată în splendoarea sa acum. Calotele glaciare se topesc, stratul de ozon e aproape de colaps, iar emisiile de CO2 şi CH4 sunt din ce în ce mai mari. Să nu mai vorbim de freon, amoniac şi alte asemenea „frustrucuri” care distrug cu veselie structura atmosferică. O mare parte din aceste fenomene sunt şi din cauza agriculturii intensive (inclusiv zootehnia cu emisiile de gaz metan). Când eram copil, temperaturile de peste 30 grade Celsius însemnau caniculă, pe când acum vorbim de caniculă de la 38 de grade Celsius în sus.

Alternanţa perioadelor mai calde cu altele mai reci sunt, totuşi, fireşti la nivel planetar. Dar schimbările bruşte de la o zi la alta, nu! Aşa se face că ne confruntăm (mai ales toamna şi primăvara) cu decalaje frecvente de peste 20 grade Celsius între două zile. Și pot da cu zecile astfel de exemple! Care, într-o zonă climatică cu regim temperat continental, nu se regăseau decât ca excepţii!

În aceste noi condiţii de mediu, fermierii sunt nevoiţi să facă agricultură. Dacă legumicultura am mutat-o în spaţiu protejat, ce va urma?!... Livezile moderne sunt şi ele practic la scuteală, aproape ca într-un spaţiu protejat, iar viile urmeză. Ca să faci producţii în aceste sectoare, trebuie să apelezi la cel puţin 10 stropiri pe sezon. Offf! Faţă de o simplă stropeală cu piatră vânătă acum 30 de ani, nu vi se pare un pic cam prea mult?!!!!

Vorbeam, de curând, cu un fermier care a intrat cu trei tratamente la porumb, exceptând erbicidările (un tratament de corecţie cu Fastac la un atac puternic de Tanymecus, apoi un tratament cu 2,5 l de Wuxal zinc şi în final un tratament foliar cu 5 l de Wuxal azospeed) şi nu pot să nu mă întreb până unde?! Ca să-mi înţelegeţi nedumerirea, acum nici două decenii se recoltau frecvent peste 10 tone porumb doar cu un erbicid şi 200 kg N substanţă activă. În anii buni, cum a fost acesta. Dacă anul acesta media a fost de 13 tone/ ha (să zicem), cele 3 tone în plus la hectar s-au dus cu certitudine pe seminţe şi tratamente de top. Poate chiar mai mult. Depinde şi de cum se va vinde porumbul într-un an agricol care se arată inflaţionist.

Să nu mai vorbim de fermierii loviţi cumva de manifestările de zi cu zi ale extremelor climatice, fermieri care, poate, nu au nici asigurări şi, cu certitudine, nici un fond mutual care să le acopere pagubele. Asta, ca să nu mai subliniem faptul că nu au nici măcar o umbrelă reală asociativă. Aşa se face că dezastrele, cele reale, nu cele strigate din zece în zece minute ca breaking news pe toate ecranele, devin din ce în ce mai frecvente. Ca o confirmare de zi cu zi a apocalipsei! Incendii de vegetaţie, secetă, căderi masive de grindină, mici şi mai mari tornade şi uragane, cutremure şi vulcani fumegând după secole de linişte. Chiar dacă sunt un om cu mintea deschisă, nu pot să nu mă întreb: Oare copiii şi nepoţii noştrii vor mai avea bucuria vieţii sau chemarea continuă a dezastrelor îşi va face într-o zi efectul?!

Vizualizat: 752 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?