Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bogăția verde a solului

Publicat: 13 ianuarie 2017 - 18:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Însușirea de fertilitate a solului este condiționată în primul rând de existența și de conținutul lui în humus, așa-numitul “aur negru” al pământului. Humusul provine din descompunerea materiei organice încorporată în sol. În afară de îngrășămintele organice, care se aplică din ce în ce mai rar și în cantități tot mai reduse, sursa principală de materie organică o constituie resturile vegetale.

 

Resturile vegetale nu necesită cheltuieli pentru încărcare, transport, distribuire uniformă pe teren și încorporare în sol. În plus, ele conțin în proporții corespunzătoare toate elementele nutritive de care plantele au nevoie.

Resturile vegetale și fertilitatea solului
Este o mare greșeală folosirea acestor resturi vegetale în alte scopuri. Cu atât mai mult arderea lor. Ele trebuie încorporate în sol astfel încât descompunerea lor să aibă loc în condiții aerobe, cu formarea de humus. Lăsate la suprafața solului, procesul de descompunere, de mineralizare, are loc prea intens și solului îi sunt puțin folositoare. Introduse prea adânc în sol, se descompun în condiții de anaerobioză, cu eliminarea de substanțe nocive și nu contribuie la creșterea gradului de fertilitate a solului.
• Resturile vegetale sunt constituite din:
- rădăcinile tuturor plantelor (circa 1,5 t/ha de substanță uscată - SU);
- vrejii de leguminoase, de cartofi ș.a. (3-4 t/ha SU);
- miriștea rămasă după recoltare, socotită la 80 kg/ha pentru fiecare centimentru înălțime (o miriște de 20 cm x 80 kg â 1,6 t/ha SU);
- paiele culturilor de cereale (până la 4-6 t/ha SU);
- masa mare de buruieni, care în anii ploioși ajunge la 30-40 t/ha masă vegetală. Atenție: buruienile nu trebuie să lăsate să producă sămânță.
Toate resturile vegetale conțin, în diferite proporții, principalele elemente nutritive (NPK) necesare plantelor de cultură (tabelul 1) și deci, introduse în sol, vor participa la buna nutriție a plantelor. Prin valorificarea resturilor vegetale se asigură, în fiecare an, câte 1000-2000 kg humus la hectar (tabelul 2). Resturile vegetale furnizează nu numai principalele macroelemente (NPK), ci și alte elemente nutritive folositoare plantelor (sulf, calciu și magneziu).
• Condițiile de descompunere și mineralizare a materiei organice din sol:
- Toată masa vegetală să fie tocată la dimensiunea de 5-6 cm;
- Să fie încorporată în sol până la adâncimea de 12-15 cm, pentru a beneficia de descompunerea aerobă de către microorganisme;
- Să existe temperaturi pozitive; intensitatea mineralizării crește odată cu temperatura, la 10-20oC se dublează, iar la 20-30oC are loc o nouă dublare, după care scade;
- Solul să beneficieze de umiditatea necesară.
• Corelarea ratei de descompunere a materiei organice din sol cu raportul C/N (carbon/azot) din resturile vegetale:
- Când raportul C/N este mai mic de 15, descompunerea este foarte intensă;
- Când raportul C/N este cuprins între 15 și 30, intensitatea este medie;
- La un raport C/N mai mare de 30, intensitatea este redusă (paiele au raportul C/N de 50-100, motiv pentru care este necesar să se adauge îngrășăminte chimice cu azot, 20 kg pentru fiecare tonă de resturi vegetale uscate, pentru a preveni așa-numita “foame de azot”).
• Distribuirea resturilor vegetale în funcție de sistemul de lucrare a solului: în sistemul convențional, în stratul superficial se găsesc 17% din resturile vegetale, în sistemul lucrărilor minime - 75%, iar în sistemul de semănat direct, fără arătură, în stratul superficial se găsesc 90%.
• Alte mijloace pentru valorificarea superioară a resturilor vegetale:
- Aplicarea unui extract lichid de râmă (50 l/ha) asigură degradarea rapidă și sporește aportul de humus de 30 de ori față de cazul netratat;
- Tratarea miriștii cu BactoFil B10 (o cultură bacteriană) ajută descompunerea rapidă a resturilor vegetale, transformându-le în compuși ușor asimilabili. Prin această metodă, dozele de azot se pot reduce cu 30-35%.

 


TABEL 1 - CONȚINUTUL ÎN AZOT, FOSFOR ȘI POTASIU (NPK) AL RESTURILOR VEGETALE

 tab agrotehnologii

 

TABEL 2 - CANTITATEA DE HUMUS OBȚINUTĂ DIN RESTURILE VEGETALE

tab agrotehnologii 2
Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017

Vizualizat: 508 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?