De ce să plantezi cartoful timpuriu?
Luna martie a oferit o “fereastră” scurtă pentru plantarea timpurie a cartofului. Ce riscuri şi-au asumat cei care au semănat din vreme şi ce avantaje vor avea la final?
Capcanele din lan: buruieni ce pun viaţa în pericol
Riscurile expunerii îndelungate la soare sunt deja binecunoscute.
Semne bune pentru zahăr?
Producţia de sfeclă de zahăr în 2019 a fost apropiată de cele mai bune randamente din ultimii ani.
PLANTAREA TIMPURIE A CARTOFULUI. Află ce poţi face în caz de ÎNGHEŢ!
După primele zile ale săptămânii, când temeparaturile matinale au fost majoritar negative (chiar minus 9-10 grade C), s-a reinstalat o vreme mai caldă iar în sol la 10 cm adâncime se înregistrează 5-6 grade C, temperatura optimă de plantare a cartofului.
PĂCAT CĂ NU AVEM MAI MULTE FERME DE FAMILIE!
De foarte multe ori în ultimii ani mi-am pus problema: ce s-ar întâmpla cu ţara noastră în caz de război, de cutremur devastator, negândindu-mă că în mileniul III ar fi posibilă o pandemie, când cercetarea în domeniul medical (genetică, chimie, biologie, IT etc.) a ajuns atât de departe în doar câteva decenii.
De unde criză de cartof?!
Cartoful, cultura nimănui! Afirmaţia şochează poate, dar e chiar adevărată! După integrarea în UE, an de an, cartoful românesc a scăzut drastic atât ca suprafeţe plantate, cât mai ales ca producţie şi calitate.
Cartoful 2018 - o RARA AVIS
Suprafaţa cultivată cu cartofi în România în 2018 a urmat tendinţa descrescătoare din ultimii ani. Conform datelor de la MADR şi APIA, s-a raportat suprafaţa de aproximativ 143.000 ha pe total cartof, dar numai circa 38.000 ha au fost înregistrate la APIA, din care doar puţin mai mult de jumătate au fost cultivate în scop comercial, restul suprafeţelor fiind în GP. Practic, pentru piaţă s-a produs cartof doar pe 1/7 din suprafaţa totală.
Criza cartofului consolidează fermierii performanţi
Revenind în ţară, am încercat să lămurim acest perpetuu joc al pieţei cartofului care se manifestă de foarte mulţi ani (preponderent în mod defectuos pentru fermieri) şi am solicitat un punct de vedere preşedintelui Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România (FNCR) - Romulus Oprea.
SFECLA DE ZAHĂR... PRAF!
Faţă de 2017, când în România s-a obţinut una dintre cele mai frumoase producţii de sfeclă din perioada post-aderare, situaţia recoltei din 2018 este destul de îngrijorătoare. Chiar dacă suprafaţa a scăzut cu 11% (faţă de 26.480 ha în 2017), în 2018 producţia totală de zahăr scade cu aproape 40%, în primul rând din cauza recoltei medii de sfeclă (45,73 tone net/ha în 2017), dar şi a conţinutului în zahăr şi implicit a randamentului de extracţie (17,4%, respectiv 14,7%).
PIAŢA MONDIALĂ A ZAHĂRULUI - cea mai mare criză din ultimii 25 de ani!
La un an de la sfârşitul regimului de cote, în condiţiile în care preţul mondial al zahărului a atins nivelul istoric, mult sub pragul de referinţă şi sub costul de producţie din UE, sectorul zahărului din sfeclă continuă să sufere turbulenţe severe. În plus, deciziile prea restrictive privind utilizarea pesticidelor (neonicotinoide) şi noile tehnici de reproducere (OMG) afectează puternic cultivatorii europeni, cei care au fost întotdeauna în fruntea inovării şi a practicilor durabile. Singurul câştigător al reformei este industria alimentară şi a băuturilor care utililzeaza zahăr, în portofoliul căreia au fost transferate, numai în ultimul an, aproximativ 1,5 miliarde de euro, în detrimentul fermierilor şi procesatorilor de sfeclă de zahăr din UE!
Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, FMG Ferma Media Grup este primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti.
Brandurile grupului, din print sau digital, s-au impus în timp prin varietate, profesionalism și calitate, devenind Alegerea naturală a fermierilor. Din 1998.
