Cartoful 2018 - o RARA AVIS
Suprafaţa cultivată cu cartofi în România în 2018 a urmat tendinţa descrescătoare din ultimii ani. Conform datelor de la MADR şi APIA, s-a raportat suprafaţa de aproximativ 143.000 ha pe total cartof, dar numai circa 38.000 ha au fost înregistrate la APIA, din care doar puţin mai mult de jumătate au fost cultivate în scop comercial, restul suprafeţelor fiind în GP. Practic, pentru piaţă s-a produs cartof doar pe 1/7 din suprafaţa totală.
Criza cartofului consolidează fermierii performanţi
Revenind în ţară, am încercat să lămurim acest perpetuu joc al pieţei cartofului care se manifestă de foarte mulţi ani (preponderent în mod defectuos pentru fermieri) şi am solicitat un punct de vedere preşedintelui Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România (FNCR) - Romulus Oprea.
SFECLA DE ZAHĂR... PRAF!
Faţă de 2017, când în România s-a obţinut una dintre cele mai frumoase producţii de sfeclă din perioada post-aderare, situaţia recoltei din 2018 este destul de îngrijorătoare. Chiar dacă suprafaţa a scăzut cu 11% (faţă de 26.480 ha în 2017), în 2018 producţia totală de zahăr scade cu aproape 40%, în primul rând din cauza recoltei medii de sfeclă (45,73 tone net/ha în 2017), dar şi a conţinutului în zahăr şi implicit a randamentului de extracţie (17,4%, respectiv 14,7%).
PIAŢA MONDIALĂ A ZAHĂRULUI - cea mai mare criză din ultimii 25 de ani!
La un an de la sfârşitul regimului de cote, în condiţiile în care preţul mondial al zahărului a atins nivelul istoric, mult sub pragul de referinţă şi sub costul de producţie din UE, sectorul zahărului din sfeclă continuă să sufere turbulenţe severe. În plus, deciziile prea restrictive privind utilizarea pesticidelor (neonicotinoide) şi noile tehnici de reproducere (OMG) afectează puternic cultivatorii europeni, cei care au fost întotdeauna în fruntea inovării şi a practicilor durabile. Singurul câştigător al reformei este industria alimentară şi a băuturilor care utililzeaza zahăr, în portofoliul căreia au fost transferate, numai în ultimul an, aproximativ 1,5 miliarde de euro, în detrimentul fermierilor şi procesatorilor de sfeclă de zahăr din UE!
Sfecla de zăhăr în 2018 - E MAI GREU FĂRĂ COTE!
Începând cu octombrie 2017, sectorul zahărului european nu mai are un preţ garantat sau cote de producţie. Trecerea de la un sector foarte reglementat la liberalizare totală a fost organizată suficient pentru a nu lua pe nimeni prin surprindere. Cu toate acestea, debutul fermierilor europeni pe piaţa mondială nu este uşor, deoarece preţurile la zahăr au fost fluctuante.
Lovitură de graţie pe filiera zahărului românesc
Scăpată de sub restricţia cotelor de zahăr impuse de UE, producţia de sfeclă din anul 2017 în România a cunoscut o dezvoltare faţă de 2016, atât ca suprafaţă cultivată (plus 3921 ha), cât şi ca randament (14,70% faţă de 13,65%) şi ca producţie de zahăr (178 mii tone faţă de 144,5 mii), în condiţiile în care, reamintim, România avea o cotă de puţin peste 104 mii tone de zahăr.
Zahărul LIBER
Eliminarea cotelor de zahăr în Uniunea Europeană din octombrie a.c. nu este singura problemă cu care trebuie să se confrunte fermierii şi producătorii de zahăr din sfeclă. Mai nou, negocierile UE cu MERCOSUR, la insistenţele OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), par să scape de sub control şi să afecteze destul de serios preţul zahărului şi implicit al sfeclei.
Cartoful proaspăt sănătos
Cartoful este un aliment de bază, alături de pâine sau complementar cu aceasta. Datorită gustului plăcut, a digestibilităţii ridicate şi a valorii nutritive deosebite, preparatele din cartofi satisfac exigenţele tuturor categoriilor populaţiei.
Urmările „IERNII” târzii. Cum au fost AFECTATE CULTURILE?
REACŢIA CULTURILOR LA STRESUL TERMIC. Ştim cu toţii că în perioada 19-22 aprilie a.c. în ţara noastră, pe arii extinse, s-a manifestat o răcire accentuată a vremii, însoţită de ninsori şi intensificări ale vântului, făcând ca temperatura percepută să coboare chiar la -10 grade C. Apoi până spre 26-27 aprilie, temperaturile efective au scăzut în unele zone până la -10...-12 grade C.
Urmările „iernii” târzii
Am relatat, în primul număr din luna mai al revistei Ferma, câteva caracteristici climatologice din perioada 19-22 aprilie a.c., atunci când în ţara noastră, pe arii extinse, s-a manifestat o răcire accentuată a vremii, însoţită de ninsori şi intensificări ale vântului, făcând ca temperatura percepută să coboare chiar la -10oC. Apoi până spre 26-27 aprilie, temperaturile efective au scăzut în unele zone până la -10...-12oC.
