Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Teodor Maruşca

Rezultate: [52]  
Pagini: [6]  «  <  1 2 3 4 5 6   >  »   
Amintiri despre... grâu

Amintiri despre... grâu

10 noiembrie 2011 - 15:00

Casa fără gospodari valizi unde am locuit temporar, avea sub şopron o semănătoare de cereale „Saxonia”, o secerătoare - legătoare trasă de cai şi alte utilaje pentru cultura grâului. Batoza de treierat din sat funcţiona cu curent electric şi se muta din curte în curte.

Se poate spune că în perioada interbelică recoltarea cerealelor păioase în comunele de frunte ale Banatului era aproape integral hipo sau auto mecanizată, faţă de alte provincii ale ţării, unde recoltarea se efectua manual, cu secera şi coasa, urmată de îmblătit şi vânturat, arareori treierat staţionar cu locomobile şi batoze.

Roadele ploconirii şi dezastrul agriculturii

Roadele ploconirii şi dezastrul agriculturii

29 august 2011 - 15:00

Agricultura şi hrana pe care aceasta o asigură, a fost şi ea la rândul ei obiect de dispută între cotropitori şi cotropiţi, primii încercând să ia totul, lăsându-i pe cei jecmăniţi la limita supravieţuirii şi în caz de revoltă în pragul morţii prin înfometare.

Întâmplări cu... bivoliţe

Întâmplări cu... bivoliţe

16 martie 2011 - 14:00

La început au avut mari probleme cu localnicii, întrucât aceştia nu cunoşteau acele animale, zicând că seamănă cu satana şi le spurcă laptele. Cu greu s-au lăsat convinşi că aceste animale sunt blânde şi nu fac nici un rău.  Numai după ce au gustat din laptele lor mai gras şi mai gustos decât cel de vacă, au admis bivoliţele la păşunat pe izlaz, împreună cu vacile lor.

Întâmplări cu... peşti

Întâmplări cu... peşti

08 februarie 2011 - 15:00

Pe urmele imprimate de copitele vacilor în mâl, existau ultimele resurse de apă pentru o faună acvatică în agonie. M-am aplecat şi mare mi-a fost surprinderea că erau puieţi de peşte şi nu mormoloci de broască în astfel de situaţie limită pentru supravieţuire.

Condiţii de alcătuire ale amestecurilor de ierburi perene pentru pajişti semănate şi supraînsămânţare

Condiţii de alcătuire ale amestecurilor de ierburi perene pentru pajişti semănate şi supraînsămânţare

25 ianuarie 2011 - 12:00

Am constatat şi eu în peregrinările mele prin ţară că la orice graminee perenă, românul atotştiutor din Maramureş până în Oltenia şi din Banat până în Moldova, îi spune invariabil - iarbă de Sudan, şi la orice leguminoasă perenă îi spune fără să clipească - trifoi.

Amintiri despre... cai

Amintiri despre... cai

18 ianuarie 2011 - 13:00

Tatăl meu era un mare îndrăgostit de animale, îi plăcea să aibă cei mai frumoşi şi puternici cai din sat, cu care să lucreze bine şi la timp pământul, să transporte mai rapid gunoiul şi recoltele, să meargă la târguri şi alte activităţi.

Rezoluţie pastorală

Rezoluţie pastorală

24 noiembrie 2010 - 13:00

În cadrul Sesiunii ştiinţifice “Pajiştile montane, o avuţie insuficient valorificată”, organizată de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, la sfârşitul lunii iulie 2010 la Complexul Piatra Arsă din Bucegi, participanţii au elaborat, susţinut şi votat în unanimitate „Rezoluţia pastorală de la Piatra Arsă - Bucegi pentru gospodărirea şi valorificarea pajiştilor montane”.

Demers pentru recucerirea fondului pastoral abandonat

Demers pentru recucerirea fondului pastoral abandonat

25 octombrie 2010 - 10:00

Noi românii nu ne-am aventurat mai departe de vatra istorică daco-romană, să ocupăm alte tărâmuri ca unele popoare. Am cucerit şi îmblânzit în schimb natura sălbatică care ne-a înconjurat, am creat, dezvoltat şi extins o civilizaţie pastorală autentică fără egal în spaţiul carpato - danubiano - pontic.

România are potenţial pentru cultura „bio”

România are potenţial pentru cultura „bio”

27 septembrie 2010 - 15:00

Se poate spune că leagănul agriculturii ecologice franceze şi elveţiene sunt Munţii Jura, unde a trăit şi muncit părintele acestei discipline, filosoful şi agronomul de origine austriacă Rudolf Steiner (1861-1925), care la Dornach, în Elveţia, a fondat Centrul de studii antroposofice „Goetheanum” unde s-au pus bazele primei şcoli Waldorf (1919), terapeutică naturistă şi agricultura biodinamică, cu faimoasele preparate enzimatice 500-507 formate din balegă de vacă şi plante medicinale, utilizate şi în prezent.

Calculul taxelor de păşunat

Calculul taxelor de păşunat

12 august 2010 - 09:00

Coeficienţi de recalculare a taxelor de păşunat în funcţie de aşezarea, dotarea, modul de folosire şi încărcarea păşunilor

Rezultate: [52]  
Pagini: [6]  «  <  1 2 3 4 5 6   >  »   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?