S-a deschis sezonul la secetă... Așa spun semnele!

Dar experiența ultimilor ani schimbă complet sensul pildelor bătrânești, iar interpretarea semnelor cerești s-a adaptat oarecum la o realitate pe care nu o mai putem ascunde după... vorbe.

Legea pajiştilor - ultimul episod e cu final nefericit... pentru fermieri

Elaborată, fără norme, modificată, abrogată, din nou modificată şi... din nou abrogată! Legea 214, a pajiştilor, în ultima ei variantă neaplicabilă din lipsa normelor, a fost abrogată prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind pajiştile permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, în şedinţa de Guvern din data de 23 aprilie a.c.

Până unde-i lege și de unde începe tocmeala?

Nu numai că avem, de mai bine de un an, Legea 214, cunoscută ca „Legea pajiștilor”, fără norme de aplicare și deci, fără efecte juridice - adică în vigoare și nu prea - iată că din noiembrie încoace, un nou proiect de lege, cu o nouă denumire - "Legea pajiștilor permanente", trenează pe site-ul Ministerului Agriculturii, fiind, se pare, în așteptare de propuneri și în dezbatere publică (ce-i drept, încă neanunțată).

Strategie porcină: în greva foamei de Ignat!

Într-un an când seceta a dat noi conotații fenomenelor meteo extreme, bunele intenții, puține la număr și slab susținute financiar, pălesc oricum în fața neputinței iminente. Și parcă mai mulți ca niciodată sunt cei care se resemnează și se mulțumesc cu din ce în ce mai puțin sau pur și simplu renunță la tot ce-au construit.

Cronica unui an canicular

La finele lunii august, peste 40 la sută din suprafaţa cultivată a României era afectată de acest fenomen extrem, iar pierderile fermierilor se apropie de 3 miliarde de euro, după primele calcule ale acestora.
Şi cum un dezastru nu rămâne niciodată singur, de prin toate colţurile ţării vin semnale că preţurile cerealelor, legumelor şi fructelor vor sări bine în sus la finele sezonului.

Mistreţii, “victime” colaterale!

“Mistreţul cu colţi de argint”, până mai deunăzi prădător de seamă în lanul de cucuruz, acum stă şi se uită-n gol la marginea tarlalei. Şi fluieră a pagubă. Iar omul îi spune: întoarce-te, sălbăticiune, de pe unde ai venit, că e uscat şi pământul şi porumbul la noi, şi nu e rost de pagubă anul ăsta!

Geaba e conform UE, dacă nu-i conform cu primaru’!

Pe scurt, banii pentru păşune trebuie să se regăsească... în păşune. În lucrările de întreţinere a păşunilor, în amenajamentele pastorale, în construcţiile agrozootehnice etc.

Susţinere diferenţiată pentru oieritul montan

Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat mai multe subiecte de interes pentru oieritul montan românesc, inclusiv poziţionarea acestuia în context european:

Lege şi dezordine

Cam aşa s-ar descrie, pe scurt, traseul Legii 214 din noiembrie anul trecut şi până în zilele noastre, când încă nu se ştie clar care va fi soarta ei. Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor a fost publicată în M. Of.

Partea I, în data de 21 noiembrie 2011, intrând în vigoare la trei zile după publicare, respectiv în data de 24 noiembrie 2011, iar Ministerul Agriculturii trebuia să elaboreze normele de aplicare a legii în maxim 90 de zile de la intrarea acesteia în vigoare. Ceea ce, cum bine ştim, nu s-a întâmplat.

Astenie de primăvară sau ignoranţă cât casa?!

Pentru mulţi dintre noi, asta s-ar traduce prin oboseală, randament scăzut şi ineficienţă temporară, inclusiv la locul de muncă. Asta ar explica şi starea de latenţă a UNOR funcţionari şi directori ai APIA sau a celor care iau decizii şi fac legea plăţilor europene, în special a celor ce vizează plata unică pe suprafaţă. În fiecare an, aceeaşi poveste. În fiecare judeţ, altă socoteală.