Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages
Nicoleta Dragomir

Nicoleta Dragomir

E-mail: Contact autor

Am absolvit în 1999 studiile superioare de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării, precum şi cursuri post-universitare (master) la Facultatea de Management agricol a USAMVB Timişoara.
Sunt jurnalist cu 22 de ani de muncă în domeniu şi cu o experienţă de peste 18 ani în presa agricolă. Din anul 2000 până în prezent coordonez departamentul redacţional al Ferma Media Grup, atât publicaţiile tipărite (revistele Ferma şi Utilaje Agricole) cât şi online (www.revista-ferma.ro, www.agroinfo.ro).
Sunt, din 2013, membru fondator şi preşedintele Asociaţiei Presei Agricole din România (A.P.A.R.), structură afiliată la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor Agrarieni (ENAJ).
Mă caracterizează implicarea şi devotamentul faţă de publicul ţintă şi faţă de profesia pe care mi-am ales-o. O profesie care mă provoacă în fiecare zi şi căreia îi datorez definirea mea ca OM. Cred în echipa cu care lucrez şi mă mândresc cu faptul că rezultatele demersurilor noastre jurnalistice au produs efecte pozitive pentru agricultura din România.

Rezultate: [209]  
Pagini: [21]  «  <  12 13 14 15 16 17 18 19 20 21   »   
„Creştem vaci sută la sută naturale!”

„Creştem vaci sută la sută naturale!”

11 iunie 2009 - 20:00
Primele vaci au ajuns la Tormac

În 2003 au înfiinţat firma Agro-Bucher, cu sediul în localitatea timişeană Şag şi punct de lucru la Tormac, o comună învecinată, unde au găsit teren disponibil şi unde şi-au stabilit şi domiciliul. Firma are obiect principal de activitate creşterea animalelor pentru reproducţie, fiind specializată pe bovine din rasa de carne Galloway. "La început a fost un hobby, dar pe parcurs s-a transformat în afacere.

Soţul şi-a dorit dintotdeauna să aibă o fermă. Nu suntem crescători profesionişti, dar tot ce facem facem din pasiune. Franz a participat la câteva seminarii în Germania, dar în rest toate informaţiile de care avem nevoie ni le asigurăm citind publicaţii de specialitate şi consultându-ne cu medicul veterinar cu care colaborăm", spune Florina.

Primele animale - patru vaci gestante şi două juninci - le-au achiziţionat în 2006, din Germania. A fost destul de greu, pentru că această rasă, deşi foarte productivă şi căutată de fermieri în Europa de Vest, la noi nu este cunoscută. Nu existau nici măcar informaţii în limba română. A fost primul import de Galloway în România. Au fost probleme cu transportul, fiindcă era înainte de aderarea la UE, iar animalele au stat foarte mult în vamă, fără apă, ceea ce probabil a şi dus la două avorturi în primul an.

Lucerna: momentul optim de recoltare

Lucerna: momentul optim de recoltare

09 iunie 2009 - 20:00
Când recoltăm lucerna?

În practica agricolă, relaţia cantitate - calitate în producerea de furaje este mai puţin luată în considerare. Aşa se ajunge, de cele mai multe ori, la nerespectarea momentului optim de recoltare a culturilor furajere, cu consecinţele negative binecunoscute.

Din analiza unor rezultate de sinteză prezentate în tabelul 2, în alegerea momentului optim de cosire a lucernei se va ţine seama de următoarele aspecte:

•    concomitent cu înaintarea în vegetaţie a plantelor scade proporţia de frunze/plantă, de la 65-70% în faza de creştere vegetativă - începutul butonizării, la 30-40% la înflorirea deplină - apariţia primelor păstăi;

•    producţia totală de masă verde creşte până la sfârşitul butonizării - începutul înfloririi plantelor, după care se realizează o scădere proporţională până la formarea păstăilor (de la 45 t/ha la faza de început a butonizării, până la 4-7 t/ha la sfârşitul butonizării şi 35 t/ha la apariţia primelor păstăi);

•    conţinutul şi cantitatea de PB creşte până în faza de început al butonizării plantelor, după care se realizează o scădere puternică, pe măsura înaintării în vegetaţie, respectiv o scădere cu peste 50% în faza de apariţie a primelor păstăi.

De când cu sprijinul pe suprafaţă, toată lumea se bate pe păşunea comunală!

De când cu sprijinul pe suprafaţă, toată lumea se bate pe păşunea comunală!

26 mai 2009 - 21:00
Asta se întâmplă în mai toate comunele României, şi de fiecare dată când vine vorba de contractul de închiriere sau concesionare a păşunii, se conturează, destul de clar, doi "adversari": pe de o parte, Consiliul local, adică cei care taie şi spânzură în comunitatea rurală, puterea absolută când vine vorba de elaborarea unor hotărâri, de multe ori subiective; de cealaltă parte se află Asociaţia crescătorilor de animale, o structură mai recent apărută în peisajul satelor româneşti, dar cu un rol extrem de important, dacă ne referim la starea actuală a efectivelor de animale, la condiţia socială a fermierilor, la slaba lor reprezentare naţională.

Mărul discordiei îl reprezintă, fără îndoială, sprijinul pe suprafaţă. Iar pentru ca răspunsurile să fie foarte clare şi să nu existe suspiciuni nici din partea consilierilor, nici a primarilor şi nici a crescătorilor, formulăm întrebările legate la acest subiect făcând referire la un caz concret, bine documentat, despre care am pomenit şi în numărul trecut al revistei.

Este vorba de păşunea comunală a localităţii Coşteiu, judeţul Timiş şi neînţelegerile dintre consilierii locali şi primar, pe de o parte, şi Asociaţia Crescătorilor de Animale "Ovitim-Mioriţa", de cealaltă parte.
Mioriţa de Timiş are probleme cu păşunile

Mioriţa de Timiş are probleme cu păşunile

20 mai 2009 - 21:00
Şi pentru că s-a nimerit să fie, în aceeaşi zi, şi marea campanie naţională de informare pusă la cale de Ministerul Agriculturii, la târgul de la Ţipari s-au perindat, rând pe rând, reprezentanţii direcţiei agricole judeţene, ai oficiului de consultanţă agricolă Timiş şi ai oficiului de plăţi. A fost mai mult o vizită de curtoazie, n-am observat să aibă loc vreo promovare de fonduri şi programe europene.

Desigur, nici nu era locul potrivit, pentru că această mobilizare generală a insituţiilor statului cu atribuţii în agricultură se face în strânsă legătură cu primăriile comunale şi orăşeneşti, cărora le revine sarcina de a chema cetăţenii la informare. Doar că, dacă e să ne luăm după ce spun crescătorii de aici, oamenii preferă să îşi vadă de agricultură decât să-şi mai piardă vremea cu aceleaşi discursuri prăfuite, rostite de funcţionarii veniţi pe teren doar ca să mai bifeze o zi de lucru şi câteva ore peste programul 8-16.

Norocul nostru, al consumatorilor, că producătorul agricol lucrează zi lumină şi că nu prea ştie ce înseamnă un concediu, că altfel ne-am mânca banii pe pită de import!
Agricultorii nu sunt milogii nimănui!

Agricultorii nu sunt milogii nimănui!

20 mai 2009 - 20:40
Ba că le dăm, ba că le facem, ba că le asigurăm condiţii, ba că-i mai strângem de gât pe unii şi pe alţii, măcar aşa, de ochii lumii, ca să-i scuturăm de nişte termene limită, de parcă toţi aceşti înscăunaţi ai României ar scoate bani doldora pentru fermieri din propriul buzunar!

Sub aceste lozinci electorale populiste, nici nu e de mirare că se supără românii care nu fac agricultură şi muncesc cinstit în alte domenii, că lor nu le dă nimeni nimic şi că dacă n-ar fi ei să cumpere, nici nu şi-ar vinde ţăranii produsele! Sigur că, pe undeva, le şi dai dreptate.
Fradisc, utilajul care confirmă teoria

Fradisc, utilajul care confirmă teoria

18 mai 2009 - 19:00
„Firma noastră este relativ nouă pe piaţă, dar consider că avem rezultate bune, în condiţiile în care agricultorii găsesc în produsele Framest justificările necesare pentru achiziţionarea unui utilaj mai eficient, cu costuri mai reduse şi care să asigure, prin productivitate, recuperarea mai rapidă a investiţiei. În România suntem prezenţi din 2005, prin firma Munax.

Colaborarea noastră are rezultate pozitive, ceea ce înseamnă că atât producătorul, cât şi distribuitorul şi produsul în sine au credibilitate şi influenţă pe piaţă”, spune Mester Barna, administrator Framest Kft.

Discul greu Fradisc 4000 se evidenţiază printr-o execuţie de calitate, adâncime mai mare în comparaţie cu alte utilaje similare, treceri mai puţine şi costuri mai reduse de întreţinere.

Mester Barna spune că în urma acestor demonstraţii în câmp, creşte numărul de solicitări din partea fermierilor, ceea ce înseamnă că, mai presus de orice „criză”, agricultorii români ştiu că, în final, tehnica folosită face diferenţa dintre o recoltă bună şi una foarte bună.

Revista Ferma, partener media al Concursului Internaţional de Vinuri

Revista Ferma, partener media al Concursului Internaţional de Vinuri

04 mai 2009 - 21:00
Competiţia se va  desfăşura, ca în fiecare an, sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (O.I.V.) fiind unul din cele 16 concursuri înscrise în 2009 pe site-ul oficial al prestigioasei organizaţii.

Pentru a facilita o cât mai numeroasă participare, organizatorii au decis ca taxele de înscriere a probelor în competiţie să rămână la acelaşi nivel cu cele de la ediţia precedentă a Concursului.

De 15 ani vii la Agraria. Pentru că ţi se potriveşte!

De 15 ani vii la Agraria. Pentru că ţi se potriveşte!

29 aprilie 2009 - 14:30
Să încercăm un moment de aducere aminte a ceea ce a însemnat ediţia cu numărul 1 şi evoluţia în timp a celor mai importante momente de la Agraria.

Corina Mareş: Ediţia cu numărul 1 a însemnat mult entuziasm, dar a fost, desigur, un început timid, ca orice început... Comparativ, anul 2008 a fost unul de vârf pentru târg din punct de vedere calitativ, şi totuşi un an trist, marcat de trecerea în nefiinţă a fondatorului Agraria, Domnul Helmut Schott.

Între ediţia 1 şi 14 am crescut, împreună cu partenerii noştri, am fost mai veseli sau mai trişti, am greşit şi am învăţat din greşeli, dar am progresat.

POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel

POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel

22 aprilie 2009 - 19:00
Ne-au lăsat însă sute de icoane pe sticlă, zămislită şi ea în atelierele meşteşugăreşti transilvănene şi dăruite cele mai multe muzeului prin mijlocirea Preotului Zosim Oancea, care cu har dumnezeiesc, cu evlavie şi iubire de frumos şi de artă, a avut menirea de-o viaţă să afle şi să adune laolaltă minunăţiile ce se află acum în muzeul de la Sibiel.
Pe urmele caravanelor de informare

Pe urmele caravanelor de informare

20 martie 2009 - 21:00
Şi tare greu ne vine a crede că cineva a pus bani din propriul buzunar pentru a lansa un ghid de informare (public!) în tiraj limitat. E doar un singur exemplu. Şi mai interesantă este reacţia unor funcţionari şi angajaţi ai statului care strâmbă din nas ori de câte ori cineva pomeneşte că ţăranul român nu este informat cu privire la fondurile europene, la termenele pentru depunerea cererilor de finanţare, la subvenţiile care i se cuvin.

Vestite şi mult circulate prin ţară au fost şi sunt caravanele agricole de informare, care au beneficiat, încă din 2006, de fonduri substanţiale. Organizate de direcţiile agricole, de consultanţa agricolă şi, ulterior, cu aportul nemijlocit al APIA, caravanele au trecut prin satele româneşti, făcând, pe bani grei europeni, informare "de doi lei".
Rezultate: [209]  
Pagini: [21]  «  <  12 13 14 15 16 17 18 19 20 21   »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?